Liderii mediului de afaceri francez i-au cerut recent preşedintelui ţării, Emmanuel Macron, să continue programul de restructurare promis, chiar dacă economia naţională dă semne de încetinire.
Solicitarea vine după ce Macron a modificat legile din domeniul muncii şi a redus impozitele pe profit.
Macron, care mai are trei ani din mandatul său de cinci ani în fruntea ţării, trebuie să abordeze părţile mai dure şi "potenţial explozive" ale planului său, potrivit directorilor de companii din Franţa, reuniţi în întâlnirea anuală care a avut loc luna aceas-ta în oraşul francez Aix-en-Provence.
"Următorul pas major este reformarea sistemului de pensii din Franţa, operaţiune care va fi mai grea decât reforma privind ajutorul de şomaj", a declarat, citat de Bloomberg, Pierre-Andre de Chalendar, directorul executiv al fabricantului de materiale de construcţii Saint-Gobain, adăugând: "Este vorba despre efectuarea unei reforme sistemice şi adaptarea la noul context demografic".
În contextul protestelor stradale prelungite ale "Vestelor Galbene" din Franţa, care uneori au fost violente, Macron a introdus o serie de reduceri fiscale pentru consumatori, finanţate parţial prin majorarea unor taxe impuse companiilor.
Menţinerea satisfacţiei în mediul afacerilor este esenţială pentru Macron, care pariază că un avantaj pro-business va alimenta investiţiile şi angajările. Însă, în luna iunie, indicele care măsoară încrederea în sectorul producţiei franceze a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii şase ani.
Cu toate acestea, există semne că eforturile guvernului dau roade, investiţiile din Franţa continuând să crească. În plus, şomajul scade, companiile creând din ce în ce mai mult pe posturi permanente.
"Investitorii nu sunt mai puţin atraşi de Franţa din cauza mişcării Vestelor Galbene", a declarat Laurence Parisot, fostul lider al grupului de lobby Medef (din mediul de afaceri) şi şef al Citigroup Inc. Franţa. Acesta a menţionat: "Dimensiunea socială a politicilor guvernului reprezintă o necesitate".
Schimbarea orientării politicilor lui Macron către social poate fi determinată de nevoia creşterii cererii interne într-un moment în care cererea externă este înrăutăţită pe fondul tensiunilor comerciale globale. Un declin al comenzilor din partea fabricilor germane, în luna mai, este un semn recent că incertitudinea comercială globală transformă încetinirea temporară a Europei într-o recesiune mai gravă.
• Reforma ajutoarelor de şomaj, salutată de mediul de afaceri francez
Liderii întreprinzătorilor francezi au salutat decizia lui Macron de a reforma ajutoarele de şomaj. Conform acesteia, solicitanţii de locuri de muncă se vor confrunta cu obstacole mai mari decât până în prezent în accesarea beneficiilor, însă companiile care se bazează pe contracte pe termen scurt, nu pe cele permanente, vor fi sancţionate financiar. Sindicatele şi mediul afaceri decid, de obicei, schimbările în ceea ce priveşte ajutoarele de şomaj, dar de data aceas-ta guvernul lui Macron a preluat controlul în materie.
Reforma impusă va facilita întoarcerea pe piaţa muncii a şomerilor, a spus Pierre-Andre de Chalendar, iar Ross McInnes, preşedintele furnizorului de aeronave Safran SA, a declarat că aceste schimbări fac parte dintr-un şir de măsuri care vor stimula economia "mult mai mult decât banii ieftini".
Ritmul de derulare a reformelor lui Macron nu reprezintă, în opinia mediului de afceri francez, un factor care să afecteze planurile liderului de la Paris.
Spre exemplu, Stephane Boujnah, cea care conduce Bursa de Valori de la Paris - Euronext -, este de părere că strategia pro-business rămâne în atenţia autorităţilor şi, deşi pot exista ajustări în privinţa ritmului de implementare, ele nu există în privinţa finalităţii. "Ca orice lider democratic, Macron trebuie să se adapteze", a conchis Stephane Boujnah.