English
Napoleon spunea că "istoria este un set de minciuni asupra cărora s-a căzut de acord". Pentru filosoful şi scriitorul George Santayana definiţia istoriei este mult mai dură, aceasta fiind "un pachet de minciuni despre evenimente care nu s-au întâmplat niciodată, spuse de oameni care nu au fost acolo".
Istoria noastră şi directivele autorităţilor europene ne învaţă că la 23 august 1939 a fost semnat Pactul Ribbentrop - Molotov, care a divizat Europa în sfere de interese prin intermediul unor protocoale adiţionale secrete.
În documentul Parlamentului European din 23 septembrie 2008, prin care ziua de 23 august este proclamată "Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului", se mai arată că decizia a fost necesară "întrucât consecinţele şi semnificaţia ordinii impuse de regimul sovietic şi ale ocupaţiei sovietice pentru şi asupra cetăţenilor statelor postcomuniste sunt prea puţin cunoscute în Europa".
Din păcate, un astfel de argument este mai mult decât insuficient pentru a justifica "amestecarea" vinovăţiilor, astfel încât să fie "diluată" vinovăţia Germaniei.
Pentru o astfel de comemorare ar fi putut fi aleasă o altă zi, în condiţiile în care alegerea zilei de 23 august arată fie o necunoaştere incalificabilă a istoriei, fie ignorarea cu bună ştiinţă a evenimentelor care au condus la semnarea Pactului Ribbentrop - Molotov în 23 august 1939.
Profesorul canadian Michael Jabara Carley face cronica acestor evenimente în cartea sa "1939: The Alliance That Never Was and the Coming of World War II", apărută în 1999. O mare parte a surselor istorice utilizate în scrierea cărţii au fost documente din arhivele sovietice, declasificate doar în 1997 de autorităţile de la Moscova.
Documentele prezintă demersurile autorităţilor sovietice, încă de la preluarea puterii de către Adolf Hitler, de a realiza un cadru de securitatea colectivă şi asistenţă reciprocă împreună cu ţările occidentale, astfel încât să poată fi oprite tendinţele expansioniste ale Germaniei hitleriste.
"Nu există nici cea mai mică îndoială că liderii sovietici au prevăzut venirea războiului încă de la preluarea puterii de către Hitler", a declarat profesorul Carley în cadrul unui interviu acordat publicaţiei online Postil Magazine, unde a mai precizat că ministrul de externe Maxim Litvinov şi alţi diplomaţi sovietici citau frecvent din "Mein Kampf" la întâlnirile cu diplomaţii occidentali, pentru a-i convinge de necesitatea realizării unei coaliţii care să poată respinge agresiunea germană.
"Securitatea colectivă şi asistenţa reciprocă împotriva duşmanului comun nu au funcţionat ca argument, deoarece elitele europene nu l-au văzut sau nu au vrut să-l vadă pe Hitler ca pe un duşman comun", a mai subliniat istoricul canadian, în condiţiile în care "Ministerul de Externe al Marii Britanii era împotriva securităţii colective şi împotriva antifascismului ca argumente pentru unitate".
În aceste condiţii, Pactul Ribbentrop - Molotov "nu a fost o încercare sovietică de a contracara războiul, ci o încercare de a nu intra în război şi de a păstra neutralitatea", după cum a declarat profesorul Carley, care a mai accentuat faptul că "pactul a fost mai mult decât o reacţie la acordurile de la Munchen, a fost rezultatul direct a şase ani de încercări sovietice eşuate de a construi o mare alianţă antinazistă".
În această alianţă, Uniunea Sovietică a încercat să coopteze inclusiv Italia fascistă, însă toate eforturile au fost în zadar.
Potenţialii aliaţi au renunţat pe rând la negocierile cu Uniunea Sovietică: Statele Unite în vara anului 1934, Franţa la sfârşitul anului 1934, Italia în 1935, Marea Britanie în februarie 1936 şi România în august 1936.
România a părăsit negocierile în condiţiile în care cercurile de dreapta au preluat puterea, iar Regele Carol al II-lea l-a demis pe Nicolae Titulescu din toate funcţiile şi l-a trimis în exil în aceeaşi lună august 1936. Ulterior, marele diplomat român declara că "întreagă politică externă pe care am urmat-o nu a avut decât acest ţel: nu de a pregăti războiul, ci de a pregăti o reţea de alianţe de aşa fel încât războiul să devină imposibil".
Profesorul canadian subliniază că Polonia a semnat un pact de neagresiune cu Germania în 1934, iar "în anii următori, Polonia a acţionat ca un sabotor al securităţii colective şi s-a poziţionat împotriva diplomaţiei sovietice", deşi "peste tot în Europa Centrală şi de Est, diplomaţii au avertizat că Polonia se îndreaptă către ruină dacă va continua să ducă o politică pro-germană şi antisovietică".
Polonia a cooperat cu Germania şi în 1938, la dezmembrarea Cehoslovaciei, iar "cooperarea" a fost răsplătită cu o mică parte din teritoriul ţării vecine.
"Este incredibil că şi în 1939 Polonia a continuat să saboteze alianţa anglo-franco-sovietică şi a făcut-o până când Wehrmachtul a invadat ţara la 1 septembrie 1939", mai precizează Michael Carley în interviul acordat publicaţiei Postil Magazine.
În opinia profesorului canadian, Polonia are una dintre cele mai mari responsabilităţi, alături de Marea Britanie şi Franţa, pentru eşecul organizării unei mari alianţe a Europei împotriva lui Hitler. Carney compară Polonia cu "proverbialul sconcs din grămada de lemne" şi afirmă că "Moscova a fost întotdeauna aliatul indezirabil, inamicul cel mai mare, chiar dacă, în mod paradoxal, era singura opţiune de salvare a Poloniei".
Ultimele întâlniri pentru realizarea unei coaliţii antihitleriste au avut loc în 12 august 1939 la Leningrad, între delegaţii militare şi diplomatice ale Marii Britanii, Franţei şi Uniunii Sovietice, în condiţiile în care Acordul de la Munchen tocmai a fost încălcat, iar Cehoslovacia a fost dezmembrată. După nici două săptămâni, ministrul de externe Joachim von Ribbentrop ateriza la Moscova şi semna pactul dintre Germania şi Uniunea Sovietică.
Despre negocierile dintre Uniunea Sovietică, Franţa şi Marea Britanie de la mijlocul lunii august 1939 a scris şi cotidianul britanic The Telegraph în octombrie 2008.
Articolul citează date din aceleaşi documente desecretizate după 70 de ani, care arată că sovieticii au propus trimiterea unei armate de 1 milion de soldaţi la graniţa cu Germania. Pentru aceasta era nevoie, bineînţeles, de acordul Poloniei pentru a permite trecerea trupelor pe teritoriul său, însă autorităţile de la Varşovia nu au fost de acord.
În cartea profesorului Carley se subliniază că negociatorii britanici, francezi şi sovietici au considerat că adevărul neplăcut trebuie prezentat autorităţilor de la Varşovia şi Bucureşti, respectiv "un tratat cu Uniunea Sovietică este cea mai bună opţiune pentru prevenirea unui război". În caz contrar, "Polonia şi România pot plăti preţul unei posibile apropieri sovieto-germane".
Cea a urmat se ştie, iar după cum se spune, restul este istorie şi "cei care nu-şi pot aminti trecutul sunt condamnaţi să îl repete", după cum a avertizat George Santayana.
Autorităţile de la Bucureşti din prezent par să fie o copie fidelă a autorităţilor din perioada premergătoare declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, prin faptul că sunt caracterizate de aceeaşi ignoranţă şi slugărnicie.
Consecinţele nu pot fi altele. Suntem condamnaţi să repetăm trecutul şi să fim de partea pe care o merităm a istoriei.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 06:44)
Pactul Ribbentrop- Molotov, zis si ”Alianta Diavolilor”. Saraca Polonie, prinsa intre doua mari puteri insetate de ”spatiu vital”. Indiferent ce sugereaza marele istoric canadian de care nu a auzit nimeni, soarta Poloniei era pecetluita.
In 1934, Hitler inca mai parea o persoana cu care se putea discuta, iar complexul militar german abia isi incepuse dezvoltarea exploziva. Stalin a fost tot timpul curtat de ”Occidentul colectiv”, dar toata lumea stia ca nu este un partener de incredere. Omul suferea de paranoia si nu avea incredere nici macar in umbra lui. Ciudat, a fost insa suficient de tampit incat sa aiba incredere in Hitler. Spionii l-au anuntat ca urmeaza atacul, dar el nu a crezut. In primele zile dupa atacul Germaniei naziste, a fost atat de socat incat nu a reusit sa reactioneze. Cateva zile nu a iesit din dormitor.
Sprijinul american pentru URSS in WW2 a fost imens, in bani si materiale. Nu stau acum sa caut, dar din memorie stiu ca au primit spre exemplu 400.000 de jeepuri. Nu mai vorbesc de tancuri, artilerie, munitie etc. Dupa razboi, primul lucru pe care la facut Stalin a fost sa muste mana care l-a hranit. Cam in felul in care Putin a muscat mana Germaniei pe 24.feb.2022.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 08:48)
Luam un ametit si il punem in legatura cu un alt ametit doctor in multiple chestiuni si adaugam o greata filoruseasca si rezulta o mare opera de arta! Concluzia e intotdeauna aceleasi, vine criza, Europa e naspa.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 16:47)
... si intotdeauna Rusia este Maica Tereza.
Am luptat alaturi de rusi in 1977 si dupa infrangerea Turciei, drept multumire si recunostinta pentru parteneriat, rusii au incercat sa ne subjuge mentinandu-si trupele si presiunea pe teritoriu nostru, insa din fericire au intervenit diplomatic puterile occidentale, iar aceasta stare impreuna cu prezenta ca domitor a regelui Carol I si a pregatirii de lupta a armatei de la Craiova, deja mobilizata, au facut ca rusii sa cedeze pana la urma.
Asa au fost si au ramas in continuare rusii!
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 16:58)
Mai este un aspect demn de remarcat: dupa WW2, americanii i-au ajutat pe germani sa isi revina desi le fusesera inamici, pe cand rusii i-au ingropat pe toti cei din est, desi le-au fost aliati.
Ma uit unde este Coreea de Sud, partenera americanilor si in acelasi timp ma uit unde este Coreea de Nord, partenera rusilor si a chinezilor. Prima este dezvoltata economic si libera, cu cetatenii fericiti, iar a doua este un dezastru, cu cetateni care mananca radacini de copac. Unde calca rusul, nici iarba nu mai creste, nici pasarile nu mai canta.
Acestea este diferentele dintre americani si rusi!
2. Pe o linie temporală suficient de lungă
(mesaj trimis de zero gard în data de 23.08.2023, 09:08)
Istoria nu se repetă, dar cu siguranță rimează pe alocuri.
3. Bine vs Rau
(mesaj trimis de zero gard în data de 23.08.2023, 09:20)
'merica in 240 de ani de existenta a fost in razboi 210. Dumnezeu sa-i binecuvanteze pe 'mericani.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 17:02)
Rusia este in razboi cu toata lumea, inclusiv cu rusii, din prima zi de existenta.
4. Haida-de!
(mesaj trimis de Siminică al lui Simion în data de 23.08.2023, 09:23)
Scrie autorul: "Articolul citează date din aceleaşi documente desecretizate după 70 de ani, care arată că sovieticii au propus trimiterea unei armate de 1 milion de soldaţi la graniţa cu Germania. Pentru aceasta era nevoie, bineînţeles, de acordul Poloniei pentru a permite trecerea trupelor pe teritoriul său, însă autorităţile de la Varşovia nu au fost de acord".
Știți de ce domnule autor nu au fost de acord polonezii ca să treacă prin țara lor 1 milion de soldați sovietici? Pentru că nu ar mai fi plecat. Iar polonezii aveau destule dovezi în istorie în acest sens. Așa cum aveau și românii atunci când rușii au impus, prin forța armatei țariste ce ocupase Țara Românească și Moldova, Regulamentul organic. Ce lideri normali la cap ai unei țări ar lăsa un puhoi de ostași sovietici să intre pe teritoriul țării lor? Profesorul canadian habar nu are istoria acestui colț de lume, citează din arhive sovietice desecretizate, dar nu ia în calcul asperitățile dintre popoarele din regiune. Or, tot ce ține de politica rusă nu e dorit de nicio țară din regiunea din centrul și estul Europei, cu excepția Belarusului.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 19:30)
Regulamentul Organic, acela impus de rusi, este prima constitutie a Romaniei, primul pas spre democratie si libertate. Dar ceausismul de la care ai invatat tu istorie crede ca a fost un lucru rau.... bine asa.... ceausism in tot si toate.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 10:39)
intrebați Amerindienii cum stă treaba cu bunăvoința americană
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 11:39)
De ce sa nu intrebam tatarii din Crimea,romanii din Basarabia sau cecenii din Groznai cum sta treaba cu bunavointa mujica:-)?
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 16:50)
Toti au fost stramutati la racoare, in Siberia, prin mare bunavointa a mojicilor rusi, asa cum acum muta ucrainenii din teritoriile ocupate.
6. fără titlu
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 23.08.2023, 11:54)
Sa fim circumspecti (dincolo de lipsa de viziune a politicienilor romani, prezenta si atunci si acum):
- sa primesti 1 milion de soldati ai oricarei alte puteri pe teritoriul tau e o mare greseala, dar sa primesti soldati rusi e de-a dreptul o idiotenie. Ii inteleg pe polonezi
- inteleg ca rusii nu au reusit sa se inteleaga cu Occidentul in ani de zile, dar cu Hitler s-au inteles imediat (in doua saptamani). Si culmea, pacea lor insemna sa imparta Polonia, Romania (si cred ca si Finlanda si balticele, dar imi scapa acum). Chiar putem sa credem ca au mers lucrurile asa repede si ca rusii au fost de buna-credinta in discutiile cu Occidentul?
- ca Occidentul a fost orb/credul in fata lui Hitler e o realitate. De aici se poate invata mult, intr-adevar. Dar, oricat ai invata, totusi nu poti elimina o realitate: tarile astea erau (si sunt) democratii, cu alegeri si alternanta la putere. Cu realitatile lor interne si cu interesele lor individuale. Poti sa intelegi ca politicienii lor se gandesc primordial la ei si la ce e acasa decat la faptul ca ar putea fi un razboi cu Germania (si poti sa intelegi si ca se minteau pe ei insisi ca nu va fi nimic).
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 12:27)
Aveti perfecta dreptate, Stalin a semnat foarte repede alianta cu Hitler pentru ca i s-a parut o afacere extraordinara din cel putin doua motive.
-Pe de o parte era ingrozit de puterea armatei germane si credea ca daca impart Europa in doua il satura pe Hitler si acesta, satul si multumit, nu va mai veni catre est. Evident, un calcul gresit, lacomia lui Hitler nu avea margini. Stalin isi imagina, de pe o pozitie de inferioritate militara, ca poate stabili o relatie personala de incredere cu Hitler, evident alt calcul gresit. Documentele arata ca Hitler nu dadea doi bani pe el.
- iar, al doilea motiv, evident era faptul ca URSS punea mana pe teritorii vaste in Europa Centrala si in Balcani.
Ajutorul SUA pentru URSS in WW2 a fost de peste 11 mld dolari, adica 180 mld dolari la valoarea din 2016. Pentru soldatii rusii de pe front era o adevarata sarbatoare cand primeau o conserva americana cu carne.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 16:54)
Si acum ar fi sarbatoare pentru soldatii rusi daca ar primi o conserva de carne, de oriunde ar veni ea.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 13:40)
Adevărul trebuie spus ca să știm cum stam, nu sa ne mințim singuri.
Acum au apărut unele diferențe în capacitățile de intervenție la distanta - rachete, drone, sateliți - și nucleare.
Din perspectiva politica, situația este tot încâlcită, iar dependențele economice paralizează multe opțiuni.
Problema noastră permanenta este furtul din banii publici executat sistematic de către localnici și străini, care are ca și consecință paralizarea capacității de răspuns a statului.
Acum Polonia și-a cam rezolvat problemele economice, politice și militare, in timp ce noi nu avem mijloace militare, economia este sabotata permanent, iar alianțele politice sunt mai degrabă formale și de conjunctura.
7.1. asa e (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 15:00)
Adevărat
8. Eroare
(mesaj trimis de Nae în data de 23.08.2023, 16:55)
Să compari Germania lui Hitler cu NATO, cred că este o eroare prea mare din partea autorului.
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 17:11)
ce rpd uita lumea ca am fost aliati cu nazistii pt marea perioada a ww2. printr-o minune nu am pierdut transilvania si am ramas pretty much the same cand s-au linistit apele.
mai e antonescu erou national ca am uitat :)
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 18:14)
Permanemnt,chiar daca nu aea avengura marilor puteri,Polonia a incercat sa se situeze pe acelasi plan cu ele.Nu ma mira pozitia sa ai preajma razboiului.Iar pozitie ei actuala din conflictul Ucraina ,este un refex al acestei atitudini.VREA DAR NU POATE. odata teminat razboiul ,polonia,va avea mult de furca cu aliatul sau Ucraina
11. Dl.Rechea are perfecta dreptate
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 19:28)
Suntem angajati pe drumuri gresite in toate domeniile. Avem trupe terestre care incap pe un stadion mai maricel, avem flota aeriana minuscula , nu avem industrie de aparare care sa produca armament greu, dar avem tupeu din bratele unchiului.
In alta ordine de idei, mutarea granitelor spre vest a pecetluit soarta razboiului. Este suficient sa privim hartile dinaintea semnariii pactului si pe cele cu modificarile rezultate, ca sa realizam, masurand cu rigla, ca distantele parcurse de agresori au fost prea mari pentu a-si atinge obiectivele strategice.