ZOLTAN NAGY-BEGE, ANRE: "Investitorii nu au încredere în piaţa noastră de energie"

Introducerea unor teste de stres în piaţa de energie va conduce la protecţia consumatorului, dar şi la evaluarea performanţei furnizorilor din domeniu, este de părere Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Zoltan Nagy-Bege a spus, printre altele, că liberalizarea pieţei de energie rămâne o temă de maximă securitate şi ea trebuie să asigure dezvoltarea unei competiţii reale şi corecte şi, totodată, să vină la pachet cu pârghii adecvate pentru asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie şi cu servicii mai bune pentru consumatorii care suportă, în cele din urmă, costurile facturii. Reprezentantul ANRE a declarat, în cadrul unei conferinţe organizate de Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER): "Anul acesta ne-am confruntat cu situaţii neobişnuite apărute pe piaţa de energie, care au avut un impact asupra întregului sector energetic românesc şi care au evidenţiat o serie de vulnerabilităţi în funcţionarea întregului model de piaţă. Introducerea în piaţă a unor teste de stres, pentru a vedea modul în care piaţa reacţionează în diferite situaţii, reprezintă un instrument necesar şi important de evaluare a performanţei furnizorilor, dar şi de avertizare la apariţia unor eventuale elemente de risc, astfel încât consumatorul final să fie protejat".

Problemele apărute în acest an pe piaţa noastră de energie au fost create atât de lipsa capacităţilor de producţie, cât şi din lipsa de energie, conform domniei sale, care a menţionat: "Problemele majore apărute în acest an pe piaţa de energie au fost create de lipsa de energie şi cred că nu este o noutate. Am observat, anul acesta, în condiţii de secetă, un nivel redus al rezervelor din lacurile de acumulare ale Hidroelectrica şi dintr-o producţie mai redusă din partea centralelor eoliene şi din anumite capacităţi de producţie care au fost indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Am văzut, astfel, care sunt limitele sistemului în ceea ce priveşte partea de producţie. (...) Nu putem să trecem cu vederea faptul că, în afară de regenerabile, care au beneficiat de un regim special din 2010 încoace, având această schemă de sprijin - o problemă pe care încercăm să o rezolvăm şi să îmbunătăţim lucrurile -, în rest nu s-a prea investit în România în reţelele de energie electrică. Motivul este că, pe de o parte, investitorii nu au încredere în piaţa din România, iar pe de altă parte nu au siguranţa că energia electrică produsă pe aceste capacităţi de producţie va fi vândută. Avem în vedere să modificăm legislaţia în acest sens".

În acest context, ANRE lucrează la dezvoltarea legislaţiei secundare, aflându-se la începutul procesului de licitaţie în vederea achiziţiei de energie electrică pentru Furnizorii de Ultimă Instanţă (FUI), pentru primul trimestru al anului 2018, după cum a anunţat vicepreşedintele ANRE, adăugând: "ANRE va dezvolta legislaţia secundară, astfel încât aceasta să poată asigura premisele pentru introducerea unui model de piaţă, atât pe piaţa de energie electrică, cât şi pe piaţa de gaze naturale. Suntem la începutul procesului de licitaţie pentru achiziţia de energie electrică pentru furnizorii de ultimă instanţă pentru primul trimestru al anului 2018, acea Componentă de Piaţă Concurenţială care, începând cu anul viitor, va constitui 100% din preţul energiei electrice furnizate consumatorilor care beneficiază de serviciul universal. Acest lucru va funcţiona ca o plasă de siguranţă pentru aceste categorii de consumatori care au dreptul la serviciul universal şi nu putem să trecem cu vederea că dacă analizăm doar acel comparator de preţuri care există pe site-ul ANRE, atât pentru energie, cât şi pentru gazul natural, vedem că sunt deja zeci de furnizori dispuşi să vină spre consumatorii casnici şi reuşesc să oferteze sub aceste preţuri ale furnizorilor de ultimă instanţă".

• Lungu, AFEER: "Efectele pozitive ale liberalizării pieţei sunt nete şi oferă consumatorului posibilitatea să aleagă"

Principala provocare a pieţei de energie este legată de procesul de digitalizare, a menţionat Ion Lungu, preşedintele AFEER, subliniind că liberalizarea, în acest domeniu, este un proces cu reale avantaje pentru consumatori, în primul rând, dar şi pentru ceilalţi participanţi la piaţa de energie: "Avem foarte mulţi participanţi, atât pe piaţa engros, cât şi pe cea a furnizorilor activi, dar şi un număr de traderi care acţionează pe piaţa engros. Scopul întregii noastre activităţi este satisfacerea cerinţelor şi a nevoilor consumatorilor. De multe ori, furnizorii, fiind interfaţa procesului de distribuţie-transport, sunt dispuşi şi preluării unor acţiuni care reprezintă nemulţumiri legate de reţea, de comunicare etc. Misiunea noastră nu este uşoară, dar nu am putea spune că nu este plăcută. Efectele pozitive ale liberalizării sunt nete şi oferă consumatorului posibilitatea de a alege. Din păcate, liberalizarea a fost asociată cu creşterea continuă a preţurilor. Noi considerăm că cel puţin în ultimii patru ani am avut o scădere constantă a preţurilor, iar creşterile din 2017 au fost determinate de evoluţia pieţelor din jur".

Anul 2017 a fost şi continuă să fie un an cu destul de multe probleme, din păcate, generate de evoluţia preţurilor din piaţă, a reiterat Ion Lungu, menţionând că 2017 a fost un an în care furnizorii "au fost loviţi din plin". Domnia sa a declarat: "Trebuie să nu omitem faptul că după iarna şi vara din acest an au apărut primele efecte neplăcute în piaţă: furnizori care au intrat în insolvenţă, alţii care şi-au declarat falimentul sau care şi-au închis activitatea. Am identificat cinci posibile răspunsuri la aceste probleme. Primul ar fi legat de faptul că ne desfăşurăm activitatea într-o piaţă extrem de competitivă, atât pe engros, cât şi pe piaţa de retail. Al doilea lucru ar fi legat de faptul că există o piaţă în care, din dorinţa de a supravieţui, furnizorii au fost obligaţi să-şi asume unele riscuri, poate uneori foarte mari. Al treilea element ar fi o diferenţă fundamentală între piaţa angro şi o piaţă la consumatorii finali extrem de flexibilă. Al patrulea lucru este diferenţa care sigur reprezintă o opţiune europeană în care consumatorii au dreptul de a-şi schimba furnizorul cu un simplu preaviz, cu 21 de zile înainte de expirarea contractului, chiar dacă au datorii la acel furnizor. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere faptul că finanţarea activităţii din domeniul energiei a suferit foarte mult în ultima perioadă, din cauză că băncile au considerat această activitate extrem de riscantă. Acesta a reprezentat un lucru extrem de neplăcut pentru unii dintre furnizorii care au intrat în insolvenţă sau au dat faliment. (...) Probabil că şi autorităţile au înţeles că avem nevoie de nişte politici care să fie păstrate de-a lungul mai multor guvernări şi consideră foarte important faptul că au apărut noi abordări privind aranjamentele contractuale".

În ultima perioadă, sunt aduse în discuţie contractele bilaterale negociate direct, a reiterat domnia sa, menţionând că avem nevoie "de contracte cu produse mai flexibile şi de aranjamente financiare ce ar mai atenua din unele probleme".

• Corina Popescu, Transelectrica: "Conceptul de «regional» - noua provocare a pieţei"

Noile provocări pentru piaţa de energie din ţara noastră constau în faptul că analizele din domeniu nu vor mai fi făcute la nivel naţional, ci la nivel regional, a spus Corina Popescu, directorul general al Transelectrica, precizând, în legătură cu proccesul de liberalizare a pieţei de energie: "Nu pot să spun că ceva a fost greşit. România a dezvoltat un model de piaţă care a fost avangardist pentru această regiune din Europa. Dacă sunt lucruri de îmbunătăţit, şi probabil că sunt lucruri care trebuie îmbunătăţite, e momentul să le facem. În viitor, ne aşteaptă provocări noi. Anul acesta, probabil luna aceasta, se va publica şi ultimul cod de reţea, cel referitor la piaţa de echilibrare şi la servicii de sistem. Provocările noi sunt aduse de pachetul Clean Energy, care, probabil la începutul anului viitor, va fi transmis către Parlamentul European şi va intra în dezbatere finală. Din câte ştiu, acest pachet vine cu un concept nou pentru care ar trebui să ne pregătim. Noile provocări ar consta în faptul că acest concept de «naţional» se ridică la nivelul de «regional». (...) De la 1 ianuarie 2018, deja Transelectrica va trebui să înceapă să implementeze anumite condiţionalităţi existente vizavi de regionalizare. Am semnat şi facem parte dintr-un Regional Security Center, iar analizele nu se vor mai face la nivel naţional, ci cumva la nivel regional. Facem parte dintr-un centru regional din care fac parte ţări puternice din Europa - Germania, Austria, Belgia, Franţa, Italia".

În opinia domniei sale, ceea ce trebuie să învăţăm este să nu mai dărâmăm, ci să construim viitorul pieţei de energie, cărămidă cu cărămidă.

• Mihai Beu, Electrica Furnizare: "Avem o problemă legată de capacităţile de producţie"

Liberalizarea pieţei energetice este asociată, în momentul de faţă, cu o creştere a preţurilor, deoarece ea se produce într-o perioadă în care există o criză de ofertă în piaţă, raportat la cerere, a declarat, ieri, Mihai Beu, directorul comercial al Electrica Furnizare, domnia sa subliniind faptul că orice piaţă liberă este sensibilă la evenimentele care se produc, ceea ce face posibile variaţiile de preţ.

"Am putea vedea dezechilibrul de acum dintre cerere şi ofertă ca pe o ameninţare. Încă de la începutul anului s-a constatat o lipsă a ofertei în pieţele de energie electrică, o situaţie în care preţul energiei creşte la un nivel care nu mai are nicio legătură cu cel de producţie. Este foarte greu să asiguri energia necesară şi de foarte multe ori furnizorii nu au putut evita piaţa de echilibrare", a adăugat domnia sa.

Totodată, domnul Beu a mai precizat că există o tendinţă de aliniere la preţul cel mai mare, la preţul ultimului intrat în piaţă, un preţ marginal, ceea ce a şi cauzat efectul speculativ şi presiunea foarte mare pusă pe zona furnizorilor care au obligaţiuni mari de achiziţie.

Domnia sa a mai spus: "Am putea spune că falimentul unor furnizori din iarna aceasta nu trebuie trecut cu vederea cu uşurinţă, ci trebuie analizat, pentru că o parte din clienţi au fost lăsaţi în plasa de siguranţă a furnizorilor de ultimă instanţă. Cred că toată lumea recunoaşte că avem o problemă legată de capacităţile de producţie. Cotele de piaţă ale producătorilor cunoscuţi rămân aproximativ aceleaşi, indiferent de fluctuaţiile de preţ, deci nu mai există niciun fel de predictibilitate".

De altfel, nici sistemul bancar nu este dornic să susţină activitatea dintr-un domeniu atât de instabil şi impredictibil, aşa cum este piaţa energiei, a mai subliniat Mihai Beu, menţionând că dacă noi nu asigurăm producţia, atunci vor veni alţii să o facă sau vom deveni tot mai dependenţi de resursele din exterior.

"Considerăm că reglementările de calitate ar fi cel mai bun aliat al clientului final şi al tuturor participanţilor la piaţă", a conchis domnia sa.

• Constantin Ioniţescu, Ministerul Energiei: "Este foarte important să beneficiem de preţuri care să ne permită să concurăm pe pieţele europene"

Mulţi dintre actorii din sectorul energetic nu cred că liberalizarea pieţei este chiar la final şi, "cu toate că piaţa este în totalitate liberă, reglementările pieţei energetice din ţara noastră vor mai fi necesare mulţi ani de acum încolo", a afirmat, ieri, domnul Constantin Ioniţescu, consilierul secretarului de stat în Ministerul Energiei Doru Vişan.

Domnia sa a adăugat: "Din punctul de vedere al producătorilor, avem imaginea că această liberalizare, la noi în ţară cel puţin, a avut ca principal scop reducerea preţului la consumatorul final, ceea ce nu este un lucru rău, dar noi credem că această reglementare trebuie să aibă în vedere, la modul cel mai serios, siguranţa în alimentare cu energie a consumatorilor, pentru că este posibil ca, la un moment dat, această siguranţă să devină mai importantă decât preţul plătit".

Constantin Ioniţescu a mai amintit şi de situaţia specifică a ţării noastre, unde, din păcate, circa 40% din populaţie se află în situaţia de sărăcie energetică, preţul energiei fiind foarte important pentru populaţie.

Consilierul din Ministerul Energiei a declarat că este foarte important pentru industria românească să beneficieze de nişte preţuri la energie care să îi permită să concureze pe pieţele europene, cu menţiunea că acest lucru nu înseamnă că o ineficienţă în domeniul respectiv de activitate trebuie ascunsă în spatele unui preţ subvenţionat în domeniu.

Domnia sa a subliniat că, în momentul de faţă, Ministerul Energiei face eforturi deosebite să pregătească, într-o formă finală, o nouă strategie energetică a României, care include un capitol destul de important privind toate pieţele de energie din ţară şi măsurile care ar trebui luate pentru ca situaţia din iarna şi vara acestui an să nu se repete şi în viitor.

• Doina Vornicu, CEZ România: "Avem o piaţă a energiei electrice funcţională"

Ţara noastră este un punct verde pe o hartă a Europei care se străduieşte să atingă anumite obiective în piaţa energiei, iar acest lucru se întâmplă datorită faptului că avem o piaţă funcţională, pentru că ne străduim să găsim soluţii şi pentru că suntem pionieri, a afirmat, ieri, Doina Vornicu, director de Operaţiuni şi membru al Directoratului CEZ România.

Doamna Vornicu a declarat că modelul de business pe care ar trebui să îl adoptăm trebuie să îl urmeze pe cel al companiilor din telecomunicaţii, care au plecat dintr-o zonă ultrareglementată, dintr-o piaţă cu monopol către o piaţă total deschisă şi care astăzi concurează în pieţe total libere.

Domnia sa susţine ideea pachetelor integrate de servicii, precizând că informarea consumatorilor este foarte importantă, deoarece acesta va fi capabil să înţeleagă piaţa şi ce îi oferă aceasta şi să aleagă între siguranţă şi preţul cel mai atractiv.

• Cristina Şetran, OPCOM: "Ţara noastră va trebui să continue procesul de integrare în piaţa unică"

Produsele de care dispune piaţa, în acest moment, pentru tranzacţionarea en-gros a energiei, reflectă necesităţile şi oportunităţile exprimate de participanţii la piaţă, a afirmat, ieri, Cristina Şetran, director al Departamentului de Dezvoltare Programe din cadrul OPCOM.

Domnia sa a mai spus: "Cota pieţei intrazilnice se menţine, încă, sub un procent, însă nu cred că o astfel de piaţă ar trebui să aibă o pondere mare. Această piaţă este apropiată de timpul real, aşa cum este şi piaţa de echilibrare, iar pentru a asigura poziţia sigură a sistemului nu trebuie să aibă o cotă mare".

Cristina Şetran a spus că OPCOM colaborează cu toţi cei implicaţi pentru ca piaţa de energie electrică din ţara noastră să devină una integrată, subliniind că trebuie să rămânem competitivi în acest mediu concurenţial.

Domnia sa şi-a arătat speranţa că această cuplare a pieţei intrazilnice va aduce mai multă lichiditate şi va răspunde într-o mai mare măsură nevoilor participanţilor la piaţă.