Ion Iliescu, audiat la Parchetul instanţei supreme în dosarul Revoluţiei

Actualizare 11:54 Iliescu: "Am avut o convorbire, o convorbire amicală"

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat joi, după ce a fost audiat timp de două ore la Parchetul instanţei supreme, că este martor în dosarul Revoluţiei şi că a avut "o discuţie amicală" cu procurorii militari care fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii în această cauză.

Întrebat dacă se simte vinovat pentru oamenii care au murit la Revoluţie, Ion Iliescu a spus, citat de Digi24: "Pentru ce? ... Trebuie să ai discernământ (să pui această întrebare, n.r.)".

Ion Iliescu s-a urcat apoi în maşina care îl aştepta la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a plecat fără să mai facă alte declaraţii despre audierea sa în dosarul Revoluţiei.

(A.C.)

------

Fostul preşedinte Ion Iliescu a venit astăzi la Parchetul instanţei supreme, fiind citat pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul Revoluţiei, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii.

La intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ion Iliescu nu a dorit să spună în ce dosar a fost chemat de procurori şi dacă are calitate de martor sau dacă anchetatorii îl vor pune sub acuzare.

Potrivit unor surse judiciare, Ion Iliescu va da declaraţii de martor în dosarul Revoluţiei, în care în prezent se fac cercetări in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii, conform News.ro.

În cadrul anchetei, procurorii militari ai Parchetului instanţei supreme au audiat, în ultima perioadă, mai mulţi foşti membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi au cerut acte de la mai multe instituţii, care vor fi folosite în ancheta în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii.

Printre cei care au fost audiaţi de procurori, în calitate de martor, sunt fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, Laszlo Tokes, Ion Caramitru şi Mircea Dinescu.

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, conducerea politică şi militară instaurată după decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, "fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii", a precizat PICCJ.

Parchetului instanţei supreme afirmă, citat de News.ro: "Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime".

Procurorii cercetează toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22 decembrie 1989 în întreaga ţară, conform dispoziţiilor din încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.

Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.