English
Reporter:Cum a apărut şi s-a dezvoltat conceptul de HiM Public Affairs şi care este viziunea unui astfel de business?
Iulian Harpa:De la bun început aş vrea să menţionez faptul că activăm ca agenţie de PR & Marketing şi oferim servicii integrate - Consultanţă fonduri europene şi norvegiene, Programe CSR, PR, digital marketing, comunicare strategică şi business development - în special în cadrul sectorului energetic, unde avem experienţă şi deţinem competenţe. Conceptul HiM Public Affairs a fost înfiinţat în anul 2014, imediat ce am revenit în ţară după o perioadă în care am lucrat în Statele Unite cu angajamente pe toate continentele. Scopul conceptului HiM este de a sprijini clienţii noştri în dezvoltarea propriilor afaceri şi de a crea proiecte de succes, asigurând în acelaşi timp o comunicare permanentă cu persoanele cheie din cadrul sectorului energetic. Cred că principalul nostru avantaj competitiv este că ne concentrăm pe un singur sector, cel al energiei, unde expertiza noastră alături de serviciile personalizate şi comunicarea strategică pot fi integrate. Nu aş vrea să detaliem tot portofoliul nostru de servicii şi să spun cât de grozavi suntem. În schimb, aş spune doar că sunt mândru de cultura noastră organizaţională, focusată pe client şi de abordarea modestă pe care o avem în comunicarea cu partenerii nostri şi de a asigura permanent premizele unei dezvoltări profesionale continue.
Reporter:Ce impact a avut pandemia asupra mediului de afaceri?
Iulian Harpa:După cum ştim, pandemia COVID-19 a avut un impact major asupra mediului de afaceri din România, în special pentru jucătorii mai mici: microîntreprinderile şi IMM-urile. Spre exemplu, încă de la începutul pandemiei, în luna aprilie, a fost publicat un studiu al pieţei de servicii din România cu privire la acest subiect, conform căruia, 91% dintre companiile din România au fost afectate, înregistrând scăderi de până la 50% ale cifrei de afaceri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019. Acum, sfârşitul de an coincide cu un al doilea val pandemic şi implicit, cu dublarea impactul negativ asupra economiei cel puţin pe termen scurt. Din această perspectiva, anul 2021 nu va fi cu siguranţă anul de revenire a economiilor globale şi regionale, ci mai degrabă unul de reacomodare. La nivel internaţional, o simplă privire asupra pieţei bursiere ne arată că pandemia a generat o economie volatilă în toate ţările dezvoltate. Izbucnirea iniţială a coronavirusului în China a perturbat lanţurile globale de aprovizionare. Un record de aproape 10 milioane de americani au solicitat indemnizaţii de şomaj pe măsură ce disponibilizările induse de coronavirus au crescut în SUA. În consecinţă, devine tot mai evident că o dată terminate efectele pe termen scurt ale crizei, impactul economic pe termen mediu şi lung va creşte gradual în următorii ani. Din perspectiva profesiilor şi a viitorului acestora, pe termen scurt cred că vom continua să ne adaptăm şi ne vom susţine dezvoltarea pe baza tehnologiilor actuale. Pe termen mediu şi lung însă, noile tehnologii vor oferi fiecăruia dintre noi informaţii mai profunde şi mai oportune, permiţându-le să livreze mai bine, mai repede şi mai ales... mai în siguranţă.
Reporter:Cum s-au schimbat nevoile afacerilor în urmă pandemiei?
Iulian Harpa:Cred că în această perioadă provocatoare pentru noi toţi, este nevoie şi este esenţial să evidenţiem şi aspectele pozitive în zona de business. În acest sens, consider că orice perioadă dificilă generează noi oportunităţi, iar în contextul actual, antreprenorii au acceptat deja provocarea de-a se reinventa şi de a se adapta la noile realităţi. Ceea ce lipseşte acum mediului de afaceri este predictibilitatea şi de aici provocarea de-a genera business nou, servicii flexibile şi cu impact în consolidarea parteneriatelor comerciale. Dacă ne referim punctual la flexibilitatea strategiilor de business, aceasta se manifestă intens în această perioadă în transferul, parţial sau poate chiar total în unele sectoare, din offline în online. Criza pandemică a forţat fiecare companie să facă un experiment major cu privire la modul de a fi, mai flexibil şi mai rapid. Companiile care au conştientizat rapid problemele actuale şi criza economico-socio-medicală, au profitat de această oportunitate şi au dezvoltat strategii de promovare şi dezvoltare adaptate la contextual actual. Pandemia COVID-19 este un punct de plecare, dar şi o platformă de lansare pentru ca organizaţiile să devină virtuale, digital-centrice şi agile - şi în acelaşi timp, să execute totul foarte rapid. Dar simplul mers mai repede nu este întotdeauna un răspuns corect. Companiile câştigătoare au ales să investească în tehnologie, date, procese şi oameni pentru a completa viteza cu decizii bune şi corecţii rapide, în timp optim.
Reporter:Vi s-au schimbat condiţiile de muncă? Cum a reacţionat sectorul energetic în această perioadă afectată de COVID-19?
Iulian Harpa:În ciuda faptului că virusul COVID-19 a adus atâtea situaţii neplăcute, am putea spune că această criză a generat şi unele beneficii, mai exact, poate accelera digitalizarea operaţiunilor în toate industriile. Consider că această pandemie a avut un impact major asupra sectorului energetic, dar este încă prea devreme pentru a estima cât de profundă este criza şi cât va dura! Piaţa de energie are nevoie, de asemenea, de sprijinul guvernelor şi, în acest sens, România, ca membru al UE, a început să pună în aplicare politicile pentru a susţine industriile. România are nevoie de investiţii mari în toate sectoarele importante şi, dacă astfel de programe vor fi implementate, am putea deveni contemporani cu schimbarea paradigmei şi să putem genera creştere economică sustenabilă prin investiţii, nu prin consum! Este un început bun, dar este o nevoie acută de a crea un mediu de afaceri previzibil, de a stimula investiţiile directe şi, de asemenea, de a susţine întreprinderile nou înfiinţate tip start-up, care ar trebui să genereze idei inovative şi să creeze noi locuri de muncă pentru a putea acoperi decalajul de aproximativ un milion de persoane fără loc de muncă în România.
Reporter:Cum au evoluat cererile pentru serviciile din portofoliul HiM Public Affairs? Ce provocări aţi întâmpinat în piaţă în acesta perioada?
Iulian Harpa:Unul din principiile pe care ne bazăm întotdeauna în relaţiile cu clienţii noştri, este identificarea exactă a nevoilor reale. Plecând de la acest deziderat pragmatic, am putut să ne poziţionăm întotdeauna de aceeaşi parte cu partenerii noştrii şi astfel, am început dezvoltarea comună de strategii care să asigure realizarea obiectivelor propuse. Ca profil de clienţi, am constatat că nevoia de servicii corecte este în continuă creştere şi astfel, piaţa din România începe să se maturizeze şi să nu mai permită crearea unor aşteptări eronate şi/sau să poţi promite ceea ce nu poţi livra! Dacă ne raportăm la prima parte a acestui an, cererile pentru serviciile din portofoliul nostru au fost vizibil reduce, dar asta ne-a oferit şi oportunitatea de a extinde şi a adapta serviciile la noile realităţi. Concret, din perspectiva HiM, la începutul perioadei de pandemie, am dezvoltat şi specializat personal competent dedicat proiectelor de atragere fonduri nerambursabile, ne-am acreditat sub standardul European GRI pentru realizarea rapoartelor de sustenabilitate şi-am reuşit să obţinem calificarea BERD România pentru 2 competenţe: PR&Marketing şi Energy Resource Efficiency.
Reporter:Cum s-a shimbat comportamentul antreprenorilor în această perioada şi care sunt principalele provocări pe care le întâmpinaţi?
Iulian Harpa:Pandemia a scos în evidenţă importanţa companiilor de a deveni agile într-un mediu de business cu totul nou şi câteodată cu tentă ostilă. Majoritatea IMM-lor cu dotări şi competenţe de bază în zona digitală au fost capabile să se adapteze rapid la schimbările apărute în mediul de afaceri.
Firmele care au avut deja implementată cultura de a lucra de la distanţă, au putut realiza mai uşor transferul către mediul virtual, care s-a dovedit o mutare strategică, cu aplicabilitate în aproape toate sectoarele de activitate. La 8 luni de la declanşarea crizei economico-socio-medicale, ne confruntăm cu o schimbare majoră a mediului de afaceri, începând cu migrarea către munca de acasă şi până la direcţia ireversibilă către tehnlogizare, digitalizare şi implementare rapidă a noilor soluţii de business. Firesc, antreprenorii într-o primă etapă au eficientizat activităţile şi s-au concentrat cât mai pragmatic pe activităţile de baza, specifice fiecărei companii. În funcţie de aria de activitate, unii clienţi au recurs şi la planuri de restructurare ceea ce arată cu adevărat gravitatea impactului economic generat de pandemie.
Reporter:Cum vedeţi viitorul mediului de afaceri la nivel international, dar şi în România?
Iulian Harpa:Impactul pandemiei de coronavirus asupra comerţului mondial este încă în creştere şi va mai dura cu siguranţă câteva luni. Companiile se luptă să se adapteze la provocările actuale cu impact major în activităţile operaţionale: schimbarea fluxurilor de muncă, interdicţii de călătorie şi chiar opriri ale fabricilor. Toţi suntem îngrijoraţi de modul în care ne putem păstra angajaţii în siguranţă, informaţi şi pe statul de plată. Rămâne de văzut valoarea economică şi personală a coronavirusului pentru SUA, ca cea mai mare putere economică, şi impactul asupra economiei globale. Poate dura câteva luni sau ani pentru a rezolva prima etapă a pierderii economice pe care o va lăsa în urma sa. Este un moment dureros pentru afaceri internaţionale, în special în ceea ce priveşte circulaţia persoanelor şi a produselor. Recentele blocaje din întreaga Uniune Europeană şi interdicţia de călătorie din Europa către Statele Unite sunt un exemplu fără precedent în istorie. La fel cum lumea a privit schimbările de reglementare după 11 septembrie sau cascada financiară a problemelor din 2008, acestea vor fi din nou pe măsură ce acest impact iniţial se va reduce şi guvernele vor evalua modul în care nu au reuşit să se pregătească pentru această pandemie şi cum pot ajuta la reducerea unor astfel de evenimente în viitor. Din zona asiatică, China a înregistrat o accelerare a redresării economice în al treilea trimestru, pe măsură ce consumatorii au renunţat la atenţia asupra coronavirusului, deşi creşterea globală, mai slabă decât era de aşteptat, a sugerat riscuri persistente pentru unul dintre puţinii factori de cerere la nivel mondial. Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 4,9 procente în perioada iulie-septembrie faţă de anul trecut, conform datelor oficiale raportate. Şi din perspectiva României, cel de-al doilea val de coronavirus subminează evident eforturile de revenire la normal şi reduce încrederea companiilor, populaţiei şi investitorilor. Din perspectiva mea nu se întrevede o redresare solidă, consistentă pe termen scurt şi chiar mai mult, riscurile unor efecte economice negative, de durata, sunt în creştere. În acest sens mi-a atras atenţia declaraţia Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, care spunea într-un interviu recent că redresarea după criză va fi "lungă, neregulată şi predispusă la regrese". În încheiere, aş vrea să menţionez că este esenţial să rămânem optimişti şi inovatori, dar şi conştienţi că avem de parcurs un drum lung înainte ca economia să revină la nivelul anterior pandemiei.
Reporter:Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
