"2015 a fost un an de triere pentru organizatorii jocurilor tradiţionale"

Reporter: Cum au încheiat anul 2015 operatorii din piaţa gamblingului?

Odeta Nestor: Anul 2015, pentru organizatorii de jocuri de noroc land-based (n.r. tradiţionale), a fost un an de triere, în sensul că operatorii serioşi, care văd în activitatea de jocuri de noroc o afacere legală şi corectă s-au poziţionat, alături de ONJN, împotriva celor care văd în jocurile de noroc doar o modalitate de îmbogăţire rapidă, prin metode cel puţin la limita legii, dacă nu prin metode total ilegale şi imorale.

Moralitatea, respectul faţă de jucători, respectul faţă de lege, respectul faţă de noroc, ar trebui să fie dezideratele principale ale organizatorilor serioşi de jocuri de noroc pentru anul 2016, aşa cum au fost şi în anul ce s-a încheiat.

Aceleaşi deziderate sunt total valabile şi pentru jocurile de noroc online, aşa cum sunt ele definite în legislaţia în materie, în vigoare. Conform datelor statistice, România este într-o fază de dezvoltare exponenţială în ceea ce priveşte utilizarea Internetului şi a telefoniei, mai ales a terminalelor de tip smartphones. Aceste condiţii tehnice au influenţă directă inclusiv asupra dezvoltării pieţei jocurilor de noroc, pe lângă faptul că piaţa însăşi, în ansamblu, se situează pe un trend crescător, inclusiv din cauza influenţelor negative şi puternice ale efectelor crizei economice, a periodei de recesiune prin care am trecut, care generează apetenţă pentru jocuri de noroc.

Reporter: Ce a însemnat 2015 pentru ONJN?

Odeta Nestor: Industria jocurilor de noroc este un sector care produce nu doar profituri semnificative, ci şi un impact social considerabil. Tocmai de aceea, crearea unor reglementări eficiente care să construiască un mediu corect şi responsabil, fără a-l îngrădi, este esenţială. Este foarte important ca acest subiect să fie tratat cu responsabilitate.

Anul 2015 a reprezentat pentru Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc crearea premiselor unei industrii puternice şi stabile.

Cu toate că şi înainte au existat prevederi legale ce reglementau jocurile de noroc online, acestea erau rigide şi neadaptate evoluţiei pieţei. După intrarea în vigoare a OUG nr. 92/2014, a Legii nr. 124/2015, şi a legislaţiei secundare, care detaliază condiţiile de aplicare a reglementării legale, considerăm că anul 2016 va reprezenta o etapă către o piaţă a jocurilor de noroc de nivel european, modernă, eficientă, corect şi complet reglementată. Normele vor fi completate de Ordine ale Preşedintelui ONJN, vizând în special clarificarea aspectelor tehnice, dar şi funcţionalitatea administrativă.

Din cifrele oficiale pe care le avem până la acest moment, modificările legislative operate au adus rezultate bune, aspect semnalat şi de mediul de afaceri, care preconizează o direcţie ascendentă a pieţei de profil.

Reporter: Unde ne aflăm pe harta europeană a gamblingului?

Odeta Nestor: România se află acum printre ţările europene cu cele mai bune reglementări legale în domeniul jocurilor de noroc online.

Până la momentul apariţiei OUG nr. 92/2014, situaţia din piaţa jocurilor de noroc din România a demonstrat necesitatea aducerii de modificări, în sensul îmbunătăţirii, pentru a răspunde cât mai bine realităţilor economico-sociale şi situaţiei specifice existente în acest domeniu extrem de activ.

Reporter: Cum a completat noua lege aceste necesităţi?

Odeta Nestor: Prin modificarea prevederilor legale, au fost reglementate taxarea jocurilor de noroc pe mai multe categorii, precum şi a celorlalţi furnizori de servicii implicaţi în domeniu (furnizorii de software, auditorii), condiţiile referitoare la licenţierea operatorilor economici care vor exercita supravegherea şi raportarea jocurilor de noroc online, au fost introduse noi categorii de jocuri de noroc (pariurile online în contrapartidă, festivalurile de poker, jocurile de noroc temporare) şi, cel mai important lucru, s-a eliminat reţinerea la sursă a impozitării cu 25% a veniturilor jucătorilor, introducându-se noi modele de taxare, în funcţie de specificul fiecărui joc de noroc. O măsură extrem de importantă pentru organizatori este impozitarea progresivă în funcţie de venitul brut din jocuri de noroc, aşa numitul, în termeni de specialitate, gross gambling revenue (GGR), care reprezintă totalul sumelor încasate, mai puţin câştigurile acordate jucătorilor.

GGR reprezintă adevărata unitate de măsură a valorii economice a domeniului jocurilor de noroc şi este un indicator ce determină care este câştigul brut al unui organizator din activitatea de jocuri de noroc, înainte de impozitarea veniturilor, plata salariilor sau realizarea altor cheltuieli, fiind total diferit de ceea ce înseamnă "profitul" societăţii comerciale.

În luna iunie a anului 2015, promulgarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 92/2014 prin Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, a adus o serie de noutăţi, prin modificări ale textului legislativ faţă de forma sa iniţială. Printr-un amendament adus pe parcursul dezbaterilor din Parlament, legislaţia specifică jocurilor de noroc a acordat o perioadă de graţie (amnistie fiscală şi penală) de 90 de zile pentru achitarea obligaţiilor de plată. Odată cu promulgarea şi publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 124/2015, a început şi această perioadă de amnistie, având termen limită data de 10 septembrie 2015. A fost instituită o "taxă de penalitate", modalitate prin care statul român a oferit operatorilor interesaţi de piaţa din România posibilitatea să vină în condiţii legale, cu plata taxelor datorate statului român (nu retroactiv, aşa cum s-a vehiculat) pentru perioada în care au operat în România.

Reporter: Care au fost primele efecte ale legii?

Odeta Nestor: Odată cu implementarea noilor prevederi, şi mă refer aici şi la legislaţia secundară şi terţiară, considerăm că piaţa se va adapta în mod firesc noilor reglementări. Legea obligă la responsabilitate şi seriozitate, iar cine va dori să desfăşoare un business corect va beneficia de toate premisele din partea statului român.

Piaţa românească este o piaţă cu potenţial, de interes pentru marii operatori. Rezultatele obţinute până acum ne îndreptăţesc să avem aşteptări pozitive, iar în decurs de câteva luni, vom avea, cu siguranţă, şi cifre care să confirme acest lucru.

Reporter: La cât se ridică piaţa neagră din domeniu?

Odeta Nestor: Din păcate, această parte a pieţei nu poate fi cuantificată. Ce se poate face este, practic, o disciplinare atât a operatorilor land-based şi online prin acţiuni susţinute şi constante de verificare a pieţei, cât şi a jucătorilor, în sensul că şi aceştia trebuie să se obişnuiască cu ideea că ei sunt cei care formează, de fapt, piaţa. Conştientizându-şi drepturile şi cerând servicii de calitate, vor primi servicii de calitate.

În ceea ce priveşte jocurile online, au existat unele companii care s-au adresat pieţei din România fără a deţine forme legale. S-a încercat remedierea acestei situaţii într-un mod favorabil şi corect pentru toate părţile implicate, prin acea mult dezbătută "penalitate". Această măsură a fost gândită pentru a veni în sprijinul operatorilor care au dorit să intre în legalitate pe piaţa din România şi, totodată, ca o modalitate de absolvire a responsabilităţilor juridice şi fiscale, cu plata obligaţiilor la bugetul de stat. Este o măsură ce a vizat strict perioada incriminată de lege, perioadă în care anumiţi operatori au funcţionat fără să plătească taxele aferente operării jocurilor de noroc în România. S-a înlocuit, în anumite condiţii legale, o măsură penală şi fiscală în vigoare, deci obligatoriu de aplicat de toate părţile, inclusiv de către operatori, cu o altă măsură în anumite condiţii şi pentru o perioadă determinată de timp. Apoi, pentru cei ce nu au dorit să beneficieze de această facilitate a legii, au fost iniţiate toate procedurile prevăzute de legea în vigoare. Aceste proceduri implică un proces amplu de documentare a acestor activităţi în România, concretizate atât în plângeri penale, cât şi în includerea pe "lista neagră" a celor care au desfăşurat/desfăşoară activităţi neautorizate de jocuri de noroc pe teritoriul României.

Reporter: În ce stadiu se află licenţierea operatorilor online? Câte solicitări aţi înregistrat în acest sens?

Odeta Nestor: Până la acest moment, avem 19 operatori economici care au obţinut drept de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc la distanţă, acordat în conformitate cu prevederile art. II alin. (7) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea OUG nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative.

Încă cel puţin zece operatori, dintre care unii foarte mari, şi-au exprimat intenţia de a veni la licenţiere. Din discuţiile purtate cu ei a reieşit că aşteaptă adoptarea normelor de aplicare a Ordonanţei.

Reporter: Ce rezultate a obţinut ONJN, anul trecut, în vederea eradicării evaziunii fiscale?

Odeta Nestor: Apreciem că un indicator semnificativ şi relevant al eficienţei activităţii de control desfăşurate în anul 2015 îl reprezintă creşterea numărului de operatori economici organizatori de jocuri de noroc şi a mijloacelor de joc exploatate legal, ceea ce a condus la creşterea valorii încasărilor la buget, ocazionate de cererile de licenţiere/autorizare depuse de operatorii economici din domeniu.

De asemenea, în cadrul activităţii de control s-a trecut treptat la abordarea unor domenii noi, cu complexitate sporită, din piaţa jocurilor de noroc. Exemplificăm în acest sens:

- activitatea de jocuri de noroc la distanţă (online) organizată de companii cu sediul în afara teritoriului României prin intermediul unor platforme de joc, precum şi participarea persoanelor fizice (în calitate de jucători) de pe teritoriul naţional la acest tip de jocuri de noroc;

- conformarea la cadrul legal al operatorilor economici care importă, produc şi/sau comercializează mijloace de joc;

- verificarea modului de calcul şi plată a obligaţiilor financiar/fiscale specifice ce decurg din activitatea de jocuri de noroc.

Reporter: Câte amenzi au fost date şi care este valoarea totală a acestora?

Odeta Nestor: În cursul anului 2015, au fost desfăşurate aproximativ 8.624 acţiuni de control, concretizate în 8.245.500 lei (valoare totală amenzi aplicate) şi 253 mijloace de joc confiscate.

Reporter: Câte aparate de tip slot machine activează, legal, în piaţă şi câte echipamente estimaţi că funcţionează ilegal, comparativ cu începutul anului trecut?

Odeta Nestor: Pe parcursul anului trecut, Direcţia Generală Autorizare Jocuri de Noroc din cadrul ONJN a emis autorizaţii de exploatare pentru un număr de 66.078 aparate de tip slot-machine. Prin comparaţie, în 2014 au fost autorizate 69.720 de posturi. Nu este o diferenţă semnificativă, piaţa s-a menţinut constantă din acest punct de vedere, iar acest lucru se datorează într-o foarte mare măsură activităţii de teren a Direcţiei de Control şi, totodată, conştientizării de către operatori a faptului că legea trebuie respectată şi că operarea unor mijloace de joc fără forme legale poate atrage consecinţe grave.

Reporter: În ce stadiu este conflictul generat de controalele ANAF la firmele de pariuri? Ce efecte ar avea asupra segmentului achitarea noilor impozite, calculate de către fisc?

Odeta Nestor: Nu putem comenta acţiunile altor instituţii şi nici nu avem cunoştinţă de rezultatele urmărite prin întreprinderea acestora.

Reporter: Care este, din punct de vedere legal, valoarea veniturilor care ar trebui impozitate?

Odeta Nestor: În ceea ce priveşte impozitarea premiilor acordate jucătorilor, prevederile legale impun aplicarea uneia dintre cele trei cote de impozitare, şi anume: 1%, 16% şi 25%, în funcţie de valoarea veniturilor obţinute. Impozitarea veniturilor obţinute din jocurile de noroc online, slot-machine, lozuri şi festivaluri de poker se face astfel: pe baza declaraţiei pe proprie răspundere privind veniturile realizate, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organele fiscale competente, emite decizia de impunere, prin care se comunică impozitul anual datorat. Impozitul se calculează pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a contribuabilului şi va cuprinde sumele pentru fiecare sumă retrasă, aplicându-se una dintre cele trei cote de impozitare menţionate mai sus. În ceea ce priveşte jocurile de noroc tradiţionale, se aplică aceleaşi cote de impozitare, singura diferenţă fiind că impozitul se reţine şi se plăteşte de către organizatorii de jocuri, prin stopaj la sursă.

Reporter: La ce valoare se ridică piaţa jocurilor de noroc?

Odeta Nestor: În anul 2015, au fost percepute taxe în valoare totală de 1,18 miliarde lei (peste 270 milioane de euro), aceste sume fiind exclusiv din taxele de jocuri de noroc (tradiţionale şi online), nu şi din taxele reglementate de codul fiscal şi alte reglementări, spre exemplu impozitul pe profit, taxe din salarii etc. Segmentul de jocuri online a generat venituri la bugetul de stat în valoare de aproape 65 de milioane de euro (taxe de licenţă, autorizare, regularizări şi penalităţi).

Reporter: Mulţumesc!