30 DE ANI DE ANCHETE PENALE MEDIOCRE Dosarul Revoluţiei, retrimis procurorilor militari de magistraţii Înaltei Curţi

Rudele şi prietenii celor ucişi la baricada de la Inter, din Piaţa Universităţii şi din faţa fostei clădiri a Comitetului Central al Partidului Comunist Român (actualul sediu al Minister de Interne) mai au de aşteptat pentru afla cine a tras în ei în evenimentele care s-au derulat în decembrie 1989, mai precis după 22 decembrie, când regimul comunist a fost înlăturat şi cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost arestat şi ulterior condamnat la moarte şi executat. 30 de ani de anchete penale se dovedesc a fi prea puţin pentru un sistem de justiţie anchilozat, incapabil să desluşească faptele ce reies din probele prezentate în dosarele respective, din mărturiile celor care au participat la evenimentele din decembrie 1989 şi din tot materialul probator. Mai mult se pare că anchetele penale au fost mediocre, atât timp cât judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră că rechizitoriul întocmit de Parchetul Militar în Dosarul Revoluţiei prezintă mai multe neregularităţi ce trebuie remediate în câteva zile şi că mai multe probe nu au de ce să se regăsească în cauza respectivă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat, vineri, "neregularitatea" rechizitoriului realizat de Parchetul Militar în Dosarul Revoluţiei şi a exclus o serie de probe, potrivit minutei de şedinţă. Magistraţii Înaltei Curţi solicită Secţiei Parchetelor Militare ca, în termen de 5 zile să remedieze neregularităţile din rechizitoriu şi să anunţe dacă menţine trimiterea în judecată a inculpaţilor sau cere restituirea dosarului. Judecătorii Curţii Supreme au admis excepţiile invocate de Asociaţia "21 Decembrie 1989", condusă de Doru Mărieş, precum şi cererile depuse de inculpaţii Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi generalul Iosif Rus, dar şi mai multe excepţii ridicate din oficiu.

Magistraţii ÎCCJ mai arată că numărul volumelor de urmărire penală înaintate instanţei este de 2995, iar parte din acestea conţin un număr mai mare de acte de urmărire penală decât cele menţionate de Parchet. De asemenea, judecătorii au exclus din ansamblul probator dosarul nr. 200/P/2007 ce are în conţinut un număr de 234 volume de urmărire penală - incluzând şi volumul 163 bis, lipsă fiind volumul cu nr. 174 menţionat în adresa parchetului (renumerotate de instanţă de la nr. 2762 la nr. 2995).

"Măsura luată de judecătorii Înaltei Curţi era previzibilă pentru că rechizitoriul în Dosarul Revoluţiei a fost întocmit în bătaie de joc. Noi am atras atenţia cu privire la acest aspect încă din urmă cu un an, de când dosarul a fost trimis în instanţă. Am spus atunci că ne aşteptăm ca dosarul să fie retrimis la Parchetul Militar pentru că există mai multe neconcordanţe sau nereguli privind probatoriul şi documentele introduse în acesta. De această situaţie se fac vinovaţi procurorii Cătălin Piţu, care a semnat rechizitoriul, şi Gheorghe Cosneanu, care a confirmat documentul respectiv. Acum ne aşteptăm ca dosarul să fie reţinut de Parchetul Militar, pentru că nu credem că, în 5 zile de la comunicarea minutei Înaltei Curţi, procurorii vor reuşi să elimine neregulile constatate în rechizitoriu de judecători", a declarat, pentru Ziarul BURSA, Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie 1989".

Conform primului punct al minutei pronunţată vineri de ÎCCJ, judecătorii constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 5 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare din perspectiva următoarelor aspecte:

- în ceea ce priveşte numărul total al volumelor de urmărire penală ce conţin probele relevate de parchet în susţinerea acuzaţiilor aduse inculpaţilor atât sub aspectul laturii penale cât şi al laturii civile şi care, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia reunirii, compun dosarul nr. 11/P/2014;

- verificarea sub aspectul legalităţii şi temeiniciei a actului de sesizare de către procurorul ierarhic superior;

- descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi generalului Iosif Rus, indicarea şi analiza mijloacelor de probă, identificarea şi stabilirea identităţii persoanelor vătămate, părţilor civile ori succesorilor acestora prin raportare la acuzaţiile aduse fiecărui inculpat din cauză;

- nelegalitatea "depoziţiilor" persoanelor ascultate în faţa Comisiilor senatoriale şi care au dobândit calitatea de suspecţi/inculpaţi în cauză;

- nelegalitatea administrării unor depoziţii de martori/persoane vătămate, după redeschiderea urmării penale în cauză;

- nelegalitatea administrării mijloacelor de probă constând în Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din decembrie 1989, Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN, "Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989" de Sergiu Nicolaescu, documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989, datate mai 1991.

Amintim că procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis, în 8 aprilie 2019, în judecată dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul cauzei cuprindea 3330 de volume, dintre care 2030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Parchetul Militar arată că, din probele administrate, întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne - Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, ora 16:00, s-au pus la dispoziţia CFSN şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Procurorii mai susţin că, prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii, etc.. În acest context, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au fost trase aproximativ 12,6 milioane de cartuşe.

Psihoza teroristă, indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări, ar fi provocat, conform procurorilor militari, după 22 decembrie 1989, 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice.

Procurorii susţin că, din probatoriul administrat, reiese că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor.

Generalul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, este acuzat de masacrul de la Aeroportul Otopeni, din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, în care au fost ucişi 40 de militari şi 8 civili şi au fost rănite grav 15 persoane.

Emil (Cico) Dumitrescu este acuzat de procurori că ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 - 30 decembrie 1989, care ar fi generat psihoza terorismului şi s-a soldat cu victime omeneşti.

Rămâne de văzut dacă, după decizia de vineri a Înaltei Curţi, se vor lua măsuri disciplinare împotriva procurorilor din cadrul Secţiei Parchetelor Militare, din culpa cărora asistăm la încă o tergiversare a celui mai important dosar penal deschis după decembrie 1989.