73 de proiecte ce pot fi încadrate în segmentul smart, finanţate prin POR 2014-2020

• (Interviu cu Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est)

Reporter: Ce urme a lăsat pandemia asupra activităţii Agenţiei?

Vasile Asandei: Întotdeauna, realitatea din piaţă afectează şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, însă ar fi naiv să credem că poate exista o perioadă fără crize, schimbări, provocări. De aceea cred că în aceşti ani, mai mult ca oricând, este nevoie să ne concentrăm pe a fi rezilienţi, inovativi, capabili să valorificăm oportunităţi, chiar şi în condiţii grele de piaţă. O bună guvernanţă şi echipe profesioniste pot depăşi inclusiv aceste situaţii dificile. Tocmai de aceea noi, la ADR Nord-Est, ne-am continuat proiectele cu aceeaşi responsabilitate şi am privit această perioadă ca pe o oportunitate de a găsi mereu soluţii, atât pentru adapatarea activităţii noastre, cât, mai ales, pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor. A fost o schimbare din care toţi am avut de învăţat.

Reporter: Ce proiecte aveţi în derulare?

Vasile Asandei: La 1 februarie erau semnate 1038 de contracte de finanţare prin Programul Operaţional Regional, în valoare de 1,45 miliarde euro. La finalul anului 2021 cheltuielile rambursate beneficiarilor erau în valoare de 545 milioane euro. La ora efectuării interviului, 318 proiecte sunt deja finalizate, iar în implementare sunt 690 de proiecte. Din proiectele în implementate, majoritatea sunt pe Axa Prioritară 2 (Competitivitate- IMM-uri), dar locuri fruntaşe ocupă şi proiectele în infrastructura educaţională, dezvoltare urbană durabilă, eficienţă energetică şi mobilitate urbană, infrastructura de sănătate şi socială.

Pentru o imagine mai clară, detaliem, mai jos, în cifre:

✓ 629 de IMM-uri au beneficiat de finanţare nerambursabilă de 225 milioane euro prin Axa 2, iar 264 dintre acestea au finalizat deja proiectele;

✓ 602 de gospodării au o clasificare superioară privind consumul de energie;

✓ Peste 1 milion de locuitori din oraşe beneficiază de spaţii modernizate prin proiecte de devoltare urbană integrate;

✓ 83.658 de elevi şi studenţi beneficiază de condiţii moderne de studio;

✓ 32 obiective de patrimoniu cultural au fost restaurate;

✓ 270.000 mp de spaţii deschise create sau reabilitate în zonele urbane.

Reporter: Cât de mult se axează acestea pe segmentul smart?

Vasile Asandei: Prin POR 2014-2020 au fost finanţate 73 de proiecte care pot fi încadrate în segmentul smart. În aceeaşi idee, menţionăm că parteneriatele dintre universităţi şi mediul privat au avut nişte rezultate încurajatoare şi s-au materializat, recent chiar, prin semnarea a două proiecte semnificative pentru comunitate. Spre exemplu, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi este implicată în două proiecte din domeniul inovativ: "Electra" şi "Chicken waste". Proiectul "Electra", finanţat pe Axa prioritară 1, Prioritatea Obiectiv Specific 1.2, a fost semnat în noiembrie şi are o valoare totală de 14,26 milioane lei, din care 8,91 milioane lei valoare nerambursabilă. Investiţiile se vor materializa într-un sistem de avertizare seismică, cu deblocarea automată a uşilor de intrare prevăzute cu interfon.

Parteneriatul realizat între S.C. ELECTRA S.R.L. şi Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi va valorifica oportunităţile identificate pe piaţa de videointerfonie, propunându-şi ca obiectiv câştigarea unei cote semnificative din piaţa internaţională prin promovarea unor produse cu facilităţi inovative şi unice pe piaţa de profil: videointerfoane cu sistem de avertizare la seism. Un alt avantaj al utilizării dispozitivului cu acţionare electrică este acela că, în contextul unei epidemii (cum este COVID-19), locatarii nu vor fi nevoiţi să atingă uşa. Aceasta se va deschide automat dacă pentru intrarea sau ieşirea din clădire locatarul va folosi un card contactless.

Dincolo de caracterul inovativ şi pragmatic în aceeaşi măsură, de impactul asupra utilizatorilor finali, proiectul contribuie şi la consolidarea parteneriatului între cel mai mare dezvoltator al produselor electronice de larg consum din Regiunea Nord-Est şi o universitate publică cu activitate de avangardă în raport cu tehnologiile informaţionale, creând astfel premisele unor viitoare colaborări similare.

Tot pe segmentul smart se încadrează şi proiectele depuse pentru dezvoltarea oraşelor sub numele de "smart city". Piatra Neamt, Iaşi, Suceava se numără printre oraşele ce vor deveni "smart" cu finanţare europeană. Pentru exerciţiul următor, POR 2021-2027, segmentul smart va fi o componentă predominantă. Comisia Europeana a propus cinci obiective principale de politica (OP) prin care se doreşte, printre altele, şi o transformare economică inovatoare şi inteligentă, dar şi mobilitate şi conectivitate regională.

Reporter: Ce sumă este alocată din bugetul 2020-2027 regiunii pe care o reprezentaţi?

Vasile Asandei: Suma alocată Programului Operaţional Regional Nord-Est pentru perioada 2021-2027este de 1,75 miliarde euro, sumă prevăzută şi în Acordul de Parteneriat pe care România l-a propus Comisiei Europene. În plus, la solicitarea ministerelor responsabile, prin OUG nr. 124/2021 - de stabilire a cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, a fost statuată implicarea noastră in implementarea PNRR, astfel încât vom gestiona alocări financiare generoase pe componenentele de investiţii 12 - Sănătate, 13 - Reforme Sociale, 15 - Educaţie.

Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul precedent?

Vasile Asandei: 497 milioane de euro, sumă nerambursabilă, au fost investiţi dintr-un total de 843 milioane de euro disponibili. La nivel regional, rata de absorbţie este de 58%.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2021?

Vasile Asandei: În 2021 au fost semnate 319 contracte. Valoarea totală a acestora este de 144 milioane euro, 114 milioane euro fiind valoare nerambursabilă.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu şi ce lipsuri are aceasta?

Vasile Asandei: Un exemplu recent: în anul 2021, beneficiarii proiectelor finanţate, respectiv unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice, beneficiari privaţi, cât şi reprezentanţii firmelor de construcţii, s-au confruntat cu probleme substanţiale în derularea contractelor de execuţie lucrări, cauzate de creşterea semnificativă a preţurilor materialelor de construcţii, acestea ajungand cu 30-50% mai mari faţă de preţurile ofertate şi contractate initial.

Pentru a atenua efectele acestei situaţii, Guvernul României a emis, în data de 30.08.2021, Ordonanţa nr. 15 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare ce conţine prevederi legate de unele măsuri de acoperire a efectelor majorării preţurilor materialelor de construcţii.

Conform prevederilor Ordonanţei, contractele de achiziţie publică/contractele sectoriale de lucrări/acordurile-cadru de lucrări pot fi ajustate prin actualizarea preţurilor aferente materialelor, prin aplicarea unui coeficient de ajustare, pentru a ţine seama de orice creştere sau diminuare a costului materialelor pe baza căruia s-a fundamentat preţul contractelor, o metodologie în acest sens fiind aprobată prin Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nr. 1336/21.09.2021.

Reporter: Care este problematica sectorului?

Vasile Asandei: Dificultăţile întâmpinate de beneficiari pe parcursul implementării proiectelor au fost generate cu precădere de:

- prelungirea duratelor procedurilor de achiziţie publică, ca urmare a înregistrării de contestaţii, cu perioade foarte mari de timp (în unele cazuri acestea depăşind un an);

- întârzieri în execuţia contractelor de lucrări, ca urmare a:

✓ identificării, în implementare, a necesităţii executării unor categorii de lucrări neprevăzute în proiectele tehnice;

✓ descoperirilor arheologice, în cazul proiectelor ce vizează obiecte de patrimoniu;

✓ utilizării de către antreprenori a unor resurse insuficiente în raport cu graficul de execuţie asumat prin contract (din cauza scăderii capacităţii acestora, pe fondul adâncirii efectelor crizei economice);

- întârzieri datorate rezilierii unor contracte de lucrări, ca urmare a incapacităţii antreprenorilor de a continua execuţia lucrărilor (determinată de insolvenţă/falimentul acestora) şi în consecinţă, prelungirea cu durata necesară organizării unor noi proceduri de achiziţie de contracte de lucrări, pentru restul de executat;

-majorarea preţurilor materialelor de construcţii

Reporter: Care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea acestora?

Vasile Asandei: În această perioadă, se simte nevoia orientării cu precădere către zona profesională, mai degrabă decât spre cea politico-administrativă. Aste evident că doar cunoaşterea în profunzime a realităţii din comunităţile noastre, precum şi capacitatea de a programa corect şi de a implementa programe cu impact real, aduc dezvoltare şi progres.

Din această perspectivă, descentralizarea Programului Operaţional Regional este foarte binevenită, întrucât pune în valoare o experienţă de peste 22 de ani. Abordarea profesionistă, competenţa, cunoaşterea, învăţarea continuă sunt argumente care au primat în luarea acestei decizii şi suntem convinşi că va da şi rezultate. Vrem să reducem sarcina administrativă a tuturor actorilor implicaţi, să investim beneficiarii cu mai multă responsabilitate, să punem un accent mai mare pe calitatea, oportunitatea şi impactul proiectelor şi mai puţin pe chestiuni de formă, respectând, bineînţeles, toate cerinţele de legalitate.

În mod complementar, este necesară o atenţie sporită din partea nivelului central faţă de regiunea noastră, pentru că, în materie de infrastructură, avem 16 km de autostradă, iar nivelul investiţiilor străine directe este sub 3% din totalul naţional.

Pe de altă parte, noi am pornit de la ideea că nu putem aştepta ca aceste probleme să se soluţioneze de la sine şi am dezvoltat un portofoliu de instrumente: buna gestiunea a Programului Operaţional Regional, dezvoltarea strategiei de specializare inteligentă a regiunii, atragerea unor surse de finanţare direct de la Comisia Europeană, care vizează creşterea capacităţii administrative. Spre exemplu, avem un proiect în derulare cu sprijinul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care presupune o analiză a capacităţii noastre instituţionale şi a principalilor stakeholderi, numeroase workshop- uri şi instruiri, atât pentru noi, cât şi pentru beneficiari şi elaborarea unui plan de acţiune pentru a dezvolta acele puncte în care este nevoie de îmbunătăţire.

Reporter: Mulţumesc!

(Interviu preluat din revista BURSA Construcţiilor)