ACC: Stabilirea condiţiilor dezvoltării unei reţele metropolitane poate fi realizată numai de ANC şi MCSI

Disputa dintre operatorii de cablu şi municipalitate referitoare la implementarea proiectului NetCity în Bucureşti se va finaliza doar în momentul în care autorităţile competente se vor implica în acest sens, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu (ACC), Radu Petric.

"Până când MCSI şi ANC nu se vor implica pentru stabilirea condiţiilor dezvoltării unei reţele metropolitane, nu numai în Bucureşti, ci în general, în România, în urma unor studii economice şi tehnice, precum şi pentru orizonturile rezonabile de amortizare a investiţiilor operatorilor, nu cred că vom avea rezolvată problema creată pe marginea proiectului NetCity", a precizat Petric.

Acesta a spus că aşteaptă o soluţie din partea Primăriei care să permită companiilor de cablu de pe piaţă să îşi îngroape propria infrastructură fără a cere autorizaţie din partea responasibililor proiectului NetCity.

"În primul rând nu suntem de acord ca noi să investim în tragerea cablului de-a lungul străzii, iar apoi să ne înţepăm de fibra optică a lui NetCity ca să ajung la bloc. Aici mi se cere 85 de euro pe kilometru pentru închirierea fibrei NetCity, dar şi o taxă de branşament de 20 de euro, de la fibra optică la clădire. Nici din punct de vedere tehnic nu ne convine să ne legăm inftrastructura de cea a lui NetCity pentru că noi cabliştii avem infrastructura mixtă, atât pe fibră optică cât şi pe cablu coaxial. Nu ne putem permite să instalăm doar fibră optică, din cauza costurilor ridicate, decât în zonele unde există abonamente din care se pot atrage sume serioase", a explicat preşedintele ACC.

Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii (ANC) a emis recent un punct de vedere referitor la NetCity în care consideră utilă îngroparea în subteran a cablurilor, dar numai dacă nu limitează concurenţa.

"În calitate de autoritate de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice, ANC are rolul de a promova concurenţa în acest sector, de a încuraja investiţiile eficiente în infrastructură şi de a proteja drepturile şi interesele utilizatorilor finali", precizează ANC.

Potrivit ANC, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice care şi-au dezvoltat reţele de acces în municipiul Bucureşti consideră că implementarea proiectului NetCity de către Primăria Municipiului Bucureşti va determina o re-monopolizare a pieţei de infrastructură şi, în acelaşi timp, va obliga operatorii existenţi să suporte costuri uriaşe în vederea alinierii la noile reglementări.

În data de 14 februarie 2008, prin decizie definitivă şi irevocabilă, Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu, anulând în parte Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 105/2008 care cerea acest lucru. Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 252/2008 privind amplasarea în subteran a echipamentelor şi reţelelor de comunicaţii electronice pe teritoriul municipiului Bucureşti (care a înlocuit prevederile anulate de Curtea de Apel Bucureşti) a fost, de asemenea, adoptată fără o consultare reală a pieţei de comunicaţii electronice direct afectată de aceste măsuri.

De asemenea, prevederile aceste hotărâri ridică în mod practic aceleaşi probleme ca şi hotărârea iniţială legate de promovarea concurenţei, existenţa unor proceduri transparente, obiective şi nediscriminatorii de acces pe proprietatea publică, costurile determinate de asigurarea conformităţii, acordarea autorizaţiilor de construire etc.

ANC consideră că supunerea spre dezbatere publică a normelor de aplicare la Hotărârea CGMB nr. 252/2008 reprezintă o oportunitate atât pentru industrie, cât şi pentru autoritatea de reglementare, pentru a semnala anumite probleme legate de implementarea proiectului NetCity.

"Este deosebit de important ca între aplicarea normelor de urbanism şi promovarea concurenţei să existe un anumit echilibru, care să promoveze dezvoltarea de noi infrastructuri pentru reţele şi servicii de comunicaţii electronice şi să asigure în acelaşi timp respectarea regulilor de dezvoltare urbană. Este de datoria atât a autorităţilor publice locale, cât şi a autorităţilor publice centrale să asigure respectarea acestor principii", se arată, în poziţia ANC.

Singurele autorităţi abilitate să emită anumită norme sau reglementări în temeiul acestor acte normative sunt ANC şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. De asemenea, cadrul comunitar sau legislativ primar din România nu stabileşte obligativitatea instalării subterane a reţelelor de comunicaţii electronice.

Potrivit hotărârii CGMB nr. 252 din 2008, în termen de 60 de zile de la data comunicării finalizării unui tronson al reţelei metropolitane Netcity, deţinătorii sau administratorii reţelelor de comunicaţii electronice au obligaţia de a-şi amplasa în spaţiile special amenajate reţelele aeriene aflate pe traseul şi/sau în zona de acces a respectivului tronson finalizat al acesteia.

Prima buclă funcţională a proiectului Netcity a fost dată în folosinţă în luna decembrie 2008, pe traseul Piaţa Unirii - Piaţa Alba Iulia - Piaţa Hurmuzachi - Dristor.

Inspectorii Primăriei Capitalei vor fi însărcinaţi cu monitorizarea zonei sus mentionate şi, în eventualitatea nerespectării deciziei CGMB, vor aplica sancţiunile prevăzute în această hotărâre, inclusiv degajarea stâlpilor de iluminat public.

Până în prezent, în etapa iniţială a Netcity a fost realizată canalizaţia pentru îngroparea reţelelor de cabluri pe traseul Bd. Unirii - Bd. Burebista - Calea Dudeşti - Bd. Mihai Bravu - Bd. Decebal, lungimea canalizaţiei de transport fiind de 12 km (ambele trotuare), branşamente la clădiri - 67 (toate clădirile de pe traseu), camere de tragere - 202 şi subtraversări carosabil - 40.

La ora actuală mii de cabluri de comunicaţii stau abandonate pe străzi sau rupte şi atârnate de stâlpi, fără ca autorităţile să intervină prin sancţionarea celor vinovaţi.

Proiectul, denumit Netcity, este dezvoltat în parteneriat public-privat în trei etape, presupunând o investiţie de 90 de milioane de euro, în prima etapă, şi de 75 de milioane de euro, în cea de-a doua. Într-o primă fază, vor fi realizate reţeaua magistrală, reţeaua metropolitană de transmitere de fluxuri informaţionale şi o ""zonă pilot - centrul istoric"", în care reţeaua de fibră optică va fi dusă până la abonaţi, termenul de realizare fiind anul 2008. Următorul pas cuprinde realizarea reţelei de distribuţie şi a branşamentelor pe întreg teritoriul Bucureştiului, având ca termen de finalizare anul 2010. Ultima etapă se referă la realizarea reţelei pe întreaga zonă metropolitană şi are ca termen de finalizare anul 2014.

Reţeaua Netcity a Bucureştiului va fi funcţională în toate cartierele peste 3-4 ani, după ce se va realiza întreaga canalizaţie pentru adăpostirea cablurilor de fibră optică ale reţelelor de telecomunicaţii, anunţa în noiembrie 2008, directorul general al proiectului, Nicolae Ghioca.

Contractul pentru realizarea reţelei Netcity a fost semnat la 2 iunie 2008, între Primăria Municipiului Bucureşti şi UTI Systems, alături de Netcity Telecom.