Adevărul despre situaţia energetică în iarna 2022/2023

Vehicularea la nesfârşit a gradului de încărcare a depozitelor ca fiind marea realizare şi marea salvare a României, este un mit. România, ca şi Europa, stă la mâna vremii şi a sorţii. Dacă vom avea noroc de o iarnă blândă, "dacă va bate vântul", dacă va ploua, dacă se vor mai închide mulţi consumatori - pe fondul problemelor economice dificile şi dacă gazele, foarte scumpe din import, vor continua să ajungă şi la iarnă în România - doar atunci vom avea gaze pentru toţi consumatorii în iarna următoare.

Se discută mult în ultima perioadă despre Securitatea Aprovizionării cu Energie în iarna următoare, pe care le vom analiza în continare:

Mitul depozitelor. Gazele din depozitele de înmagazinare sunt la un nivel ridicat, dar nu este cel mai ridicat din istoria funcţionării acestor depozite. Depozitele de înmagazinare au fost concepute pentru a îndeplinii trei funcţionalităţi: necesitatea comercială licit speculative (achiziţia de gaze vara când sunt mai ieftine pentru a putea fi utilizate iarna când sunt mai scumpe), tehnologică (necesitatea asigurării continuităţii producţiei, necesita depozitarea gazelor pentru perioada în care nu era cere) şi volatilitate a cererii (de a constitui o rezervă pentru perioada în care cererea este foarte mare). Aceste funcţionalităţi a determinat ca depozitele să nu fie gândite cu funcţionalităţi strategice (doar în Ungaria există astfel de depozite), care să poată asigura aprovizionarea cu gaze pe perioada unei ierni în situaţia în care o sursă de aprovizionare cu gaze dispare (se opreşte importul de gaze pe timpul iernii). Adică nu au fost dimensionate astfel încât depozitele de gaze să poată să înlocuiască 100% gazele din Rusia. Conform Bloomberg depozitele de gaze din Europa, la gradul de încărcare de astazi, pot acoperii cererea de gaze doar pentru două luni şi jumătate, în scenariul lipsei totale a livrărilor din Rusia şi a unei ierni similare cu iarna 2021/2022.

Factorul vreme. Vremea este factorul cel mai imprevizibil. Iarna trecută a fost o iarnă blânda, iar Europa a ieşit din sezonul rece cu stocuri de combustibil mari. In plus, prognozele pentru noiembrie 2022, când de obicei erau deja folosite gazele pentru încălzire, arată temperaturi peste cele normale.

Dar dacă Europa se va confrunta cu o iarnă similară cu cea din anul 2012, când a fost cea mai rece iarnă din ultimii zece ani, atunci cererea de gaze nu va putea fi acoperită.

Condiţiile climatice favorabile. Alături de riscul de imprevizibilitatea ale regimului termic din iarna următoare, un nou factor de risc care trebuie luat în vedere şi care poate influenţa foarte mult cererea viitoare de gaze a Europei (inclusiv a României) îl reprezintă variabilitatea condiţiilor climatice care pot să reducă sumţitor energia electrică produsă din surse regenerabile şi să solicite mari cantităţi de gaze care să compenseze energia electrică cerută. Astfel, un număr mai mic de ore cu iluminare solară, curenţi ai aerului prea puternici sau reduşi ca intensitate, lipsa precipitaţilor pot să determine reducerea cantităţilor de energie solară, eoliană şi hidro, comparativ cu anii anteriori, energie care va trebui acoperită în special cu gaze naturale. Aspect care poate schimba radical cererea zilnică de gaze.

Întreruperi neplanificate. Reprezintă un mare risc în aprovizionarea Europei. Gazele lichefiate care vin de peste ocean sunt supuse diferitelor riscuri şi pot conduce la intreruperi neplanificate. Situatia este cu atât mai gravă dacă aceste accidente se întâmplă la instalaţii mari, cum s-a întamplat la uzina Freeport LNG din Statele Unite, care a fost avariată de un incendiu în iunie 2022. Incidentul a redus considerabil exporturile ţării, fapt peste care Europa a trecut cu uşurinta în vară, pe fondul cererii reduse de gaze din China.

Competiţia cu Asia. Politica zero-Covid a Beijing-ului, dar şi preţurile spot ridicate, au redus importurile de gaz natural lichefiat (GNL) ale Chinei cu 20% în acest an, ceea ce a lăsat resurse semnificative pentru Europa. Bloomberg se aşteapta ca China - cel mai mare cumpărător de GNL din lume anul trecut - să crească achiziţiile până în decembrie 2022, dar să le menţină sub volumele din 2021. Totuşi, o creştere bruscă a cererii din Asia va amplifica criza globală a ofertei.

Situaţia concretă din sistemul energetic European. Chiar dacă industriile au redus consumul de gaze, cererea de combustibil pentru generarea de energie electrică a fost mai mare decât se aştepta. Valurile de căldură şi secetele aproape au redus producţia de hidroenergie în această vară, în timp ce temperatura mai ridicată a apelor râurilor şi intreruperile centralelor din Franţa au redus producţia de energie nucleară.

Conform graficelor de mai sus, în acest an Rusia a furnizat Europei cca 25% din gazele necesare, mare parte din gazele înmagazinate fiind gaze ruseşti, rămase din ciclul 2021 sau înmagazinate anul acesta. Cele cca 2.700 mil mc de gaze importate în medie săptămînal din Federaţia Rusă în anul 2021, au fost înlocuite anul acesta cca 1.500 mil mc LNG, cca. 300 mil mc din Norvegia, restul de până la cca. 800 mil mc au fost totuşi importante din Federaţia Rusă.

Necesarul minim de import zilnic la nivelul UE într-o iarnă blândă aşa cum a fost iarna 2021/2022, în luna februarie 2022, a fost la un nivel de cca. 1.300 mil mc/zi (pe lângă regimul termic favorabil, este important să existe şi condiţii climatice care să favorizeze producerea de energie regenerabilă la un nivel optim), care poate fi acoperit teoretic:

-cca. 550 mil mc/zi - LNG

-cca. 400 mil mc/zi - Norvegia

-cca. 100 mil mc/zi - Algeria

-cca. 80 mil mc/zi - Rusia

-cca. 40 mil mc/zi - Azerbaijan

-cca. 130 mil mc/zi - necesar de gaze din import neacoperit (grad de insecuritate de 10%)

Necesarul de import zilnic la nivelul Romaniei, într-o iarnă blândă, în luna februarie 2023 (luna statistic cea mai friguroasă), la un nivel de consum maxim estimat de cca. 50 - 55 mil mc/zi, acesta poate fi acoperit teoretic:

-cca. 25 mil mc/zi - producţie internă

-cca. 22 mil mc/zi - gaze din depozitele de înmagazinare

-cca. 3 - 8 mil mc/zi - necesar de gaze din import (grad de insecuritate de 6-14%)

Necesarul de import zilnic la nivelul Romaniei, într-o iarnă extremă, similar iernii 2012, luând în considerare reducerea estimată a consumului de energie în această iarnă datorită preţurilor ridicate la gaze, în luna februarie 2023, ar putea adduce un nivel de consum de cca 66 mil mc/zi, ceea ce ar face ca necesarul de import al României să fie de 30%, respectiv să fi pus în situaţia de a alimenta cu gaze exclusiv consumatorii protejaţi.