English
Competitorii noştri pentru funcţia prezidenţială, spre deosebire de împărăteasa cea rea şi mumă vitregă a Albei ca Zăpada, nu cred în oglinda fermecată care le spune adevărul. Pentru ei, oglinda este electoratul, dar ceea ce vor nu este adevărul, ci să seducă. Îşi boiesc chipul, cu tot felul de sulemeneli, joa-că rolurile care le-au fost scrise, încercînd din toate puterile să ascundă petele şi bubele rele, în speranţa că vor cîştiga "concursul de frumuseţe" al alegerilor prezidenţiale. Doar că preţiosul martor nu-şi pierde niciodată calităţile şi spune mereu, dacă nu tot adevărul, atunci, măcar, partea cea mai supărătoare de adevăr despre politicieni şi lumea pe care o secretă în jurul lor.
Miza politică a acestei competiţii nu este egală pentru competitorii principali, deşi, aparent, fotoliul prezidenţial asigură referenţialul comun. În realitate, doar pentru unul singur, Traian Băsescu, rezultatul alegerilor este o chestiune de supravieţuire politică. El este singurul candidat care nu are viitor politic, în urma înfrîngerii. Toţi ceilalţi mai au direcţii şi resurse de evoluţie, chiar dacă pierd. El, nu! Din cauza aceasta, Traian Băsescu are un uriaş handicap. Oricît de gros ar fi "machiajul", oricît de iscusit, el nu mai poate ascunde nici disperarea şi nici teama actorului. Comportamentul lui este previzibil şi supus greşelilor mari. În postura lui, nimic nu mai pare "interzis" sau "inacceptabil", cînd este vorba despre utilizarea arsenalului puterii pentru a se salva, ceea ce-i creează noi vulnerabilităţi. Mai mult, în jurul său, nu puţini dintre cei care i-au fost părtaşi la răsfăţul puterii îşi caută acum rute şi soluţii de salvare. Trădarea nu lipseşte aproape niciodată dintr-un asemenea context. Într-o întorsătură de destin, puţin previzibilă, Traian Băsescu a fost distribuit, zilele acestea, în rolul lui Richard al III-lea, din drama shakesperiană. Stafiile trecutului se întorc pentru a-l acuza, nu doar în coşmarurile nopţii, ci şi în realitatea care se îndreaptă spre deznodămîntul de la Bosworth.
Al doilea adevăr incomod scos la suprafaţă de campania electorală este toleranţa inadmisibil de mare, atît a cetăţenilor, cît şi a instituţiilor, la corupţie. Nimic mai evident în aceste zile decît corupţia puterii. Nu doar a celei de azi. Trăim într-o societate în care deţinătorii puterii nu mai consideră de mult legea sau autoritatea legii ca pe o stavilă în calea spre realizarea ţelului unic, acapararea puterii şi însuşirea ilegală a beneficiilor sale economice şi patrimoniale. Statul de drept este suspendat, chiar de către cei care ar trebui să-i asigure stabilitatea şi supremaţia. Legile, începînd cu Constituţia, sunt siluite, interpretate aberant sau pur şi simplu ignorate, pentru a acoperi fraudulos abuzul puterii. Orice privitor din afară al scenei publice româneşti, trăitor într-un stat de drept, este condamnat la perplexitate. Cum este posibil ca acuzele de fraudare electorală să fie atît de prezente, aruncate din toate părţile şi din toate colţurile arenei politice şi cu toate acestea nici electoratul şi nici instituţiile statului de drept să nu reacţioneze cu forţa necesară pentru a reinstaura credibilitatea procesului electoral. În orice stat de drept, ipoteza credibilă a măsluirii, cu sau fără sprijinul legii, a comisiilor electorale din centrele de votare, ori din cele de centralizare a voturilor, posibilitatea turismului electoral, a votului multiplu, ar fi impus Guvernului, Curţii Constituţionale, Autorităţii electorale, Parlamentului, o reacţie fără echivoc şi măsuri care să înlăture, dincolo de orice îndoială, asemenea posibilităţi. La noi, lumea, atît cea a alegătorilor cît şi a candidaţilor, le acceptă cu un aer de resemnare, nici măcar tristă, ca făcînd parte din "regulile jocului". S-au pronunţat cuvinte grele despre implicarea serviciilor de informaţii şi a altor instituţii din sistemul siguranţei şi al securităţii naţionale, în bătălia politică. În orice stat de drept, responsabilii ar fi trebuit să producă măsuri şi asigurări credibile că asemenea ingerinţe sunt pur şi simplu imposibile. La noi, nimeni nu suflă nici un cuvînt, iar asigurările prezidenţiale, în context, sunt cu totul insuficiente. Componenta economică a corupţiei politice este expusă fără jenă şi ocolişuri, iar sumele rulate la moara aceasta se lăfăie în categoria sutelor de milioane de dolari/euro sau mai sus! Lumea citeşte cifrele şi se minunează! Atît! Nici o reacţie serioasă, nici din partea instituţiilor justiţiei, nici din partea celorlalţi candidaţi, nici din partea societăţii civile, care să ceară socoteală. Legea cu privire la li-mitarea şi transparenţa cheltuielilor elec-torale este pur şi simplu o bucată de hîrtie pe care nimeni nu dă doi bani. Politicienii cu atît mai puţin!
În sfîrşit, al treilea adevăr incomod este cel scos la iveală de mediile dedicate, cel puţin prin definiţie, informării populaţiei şi clarificării electoratului, cu privire la potenţialul candidaţilor din cursa prezidenţială. Toate, fără excepţie, sunt înhămate la căruţa partizanatului politic. Ceea ce, pentru alegători, înseamnă imposibilitatea informării. Alegătorii, trans-formaţi în spectatori ai circului mediatic, au fost condamnaţi, chiar de către insituţiile care ar trebui să le servească interesele, la condiţia de "masă de manevră". Nu informare, ci adeziunea necondiţionată, mai ales emoţională, necritică, la poziţia unui candidat sau altul, acesta este singurul obiectiv urmărit. Libertatea presei, ca o condiţie sine qua non a libertăţii de alegere, pe care se bazează democraţia, a fost suspendată, chiar de către instituţiile de presă.
Triste zile pentru toţi cei care mai apărăm, în ciuda evidenţei, iluzia că societatea românească este capabilă să salveze, măcar simbolic, un spaţiu pe care să-l considerăm, cu toţii, compatibil cu democraţia, cu libertatea şi cu statul de drept.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Incapatanare
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2009, 00:07)
Cred ca lipseste un cuvant ce ne caracterizeaza, mai mult sau mai putin, pe fiecare dintre noi: INCAPATANARE.
Da, pe noi toti, si tu , si eu, si ea, si el, toti cei care cu incapatanare mai aparam....
2. fără titlu
(mesaj trimis de cititor în data de 18.11.2009, 11:21)
partea a doua a articolului merita timp si apreciere.
partea intaia ar fi trebuit sa fie articol separat , nu prea are de ce sa stea impreuna cu a doua jumatate.
e dificil de acceptat ca doar base e terminat daca pierde . ce perspectiva mai au geoana si antonescu daca pierd ? ii ajuta cu ceva doar ca sant mai tineri decat presupusul perdant basescu ? nu vad oarece anvergura politica la cei doi .
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2009, 12:33)
Orice adevar tinut ascuns devine foarte incomod atunci cand vede lumina si, totodata, greu de acceptat, atat adevarul, cat si consecintele.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2009, 14:35)
Eu nu prea sunt de acord cu logica dlui Codita; tot mai mult (am spus-o acum cateva zile) nu mai am nici incredere in el; cam razbate partizanatul, si-i pacat.
Nu se poate nega faptul ca oricare roman de buna credinta si cu putina stiinta, poate si ar trebuie sa deschida mintea parintelui, fratelui, vecinului, colegului, rudelor, etc....in cazul in care constata ca acestia sunt nelamuriti inca asupra aceea ce trebuie facut ( acum: cum trebuie votat) pentru a pastra cate ceva din ceea...
4.1. Derapaj,Drobul de sare, manevra. (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Ion în data de 18.11.2009, 22:52)
Domnule Codita , iti mai citesc editorialele din Bursa numai ca sa vad pana unde mai derapezi. Daca o sa cada Basescu , nu va avea viitor politic numai daca si el va dori aceasta. Altfel, marinarul mai are treaba in tara asta.Daca o sa cada o sa cada pe sabia lui pe care a purtat-o si o poarta cu curaj si demnitate !
Despre eventualele fraude electorale, cred D-le Codita ca ar trebui sa mai citesti povestea lui Creanga cu Drobul de sare sau macar sa-ti amintesti proverbul: "stai intai sa...
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de T. în data de 19.11.2009, 00:29)
Daca va iesi marinarul, va conduce mai departe alaturi de onestii videanu, blaga, udrea, domnu' Ion?
Daca n-ati fi penibili, ati fi de-a dreptul amuzanti!
Cititi articolul si pricepeti ca nu e vorba despre obsedantul vostru sef. E vorba despre locul absolut de cosmar in care se afla lumea publica romaneasca, nu despre un personaj trecator sau altul.
4.3. Care dintre noi e penibil? (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Ion în data de 19.11.2009, 10:52)
Domnule T. Despre manevrare, despre Drobul de sare nimic ? Imi place sa cred ca sunt serios. Domnu T te rog sa gandesti putin: daca in ultimii 5 ani am fi avut presedinte pe Nastase, oare coruptia nu ar fi ajuns la paroxism ?
"locul absolut de cosmar" il meritam cei mai multi dintre noi . Marinarul nu e perfect, nici d-ta nici eu. Vezi altul mai bun ? Numeste-l ! Iti place ce a facut Geoana la Metrou ?
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2009, 11:08)
Corect ! Iliescu a strnit mineriade iar Geoana (se putea altfel ??) metroriade.
Modul in care au debarcat guvernul Roman folosind tarnacoapele si ciomegele ar fi trebuit sa fie invatatura de minte pentru urmasii lui Iliescu, dar se pare ca n-au invatat nimc.
Am tot mai mult convingerea ca dl Codita, din frica (frica de ce ?) sau din lasitate incearca sa se puna bine cu eventualii succesori la tron. Asta il descalifica rau de tot.
4.5. ion, tot ion! (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de d.i. în data de 19.11.2009, 12:04)
Domnu' meu! Presedintele (evident basescu este exceptia nedorita!) trebuie sa fie presedintele Romaniei (nu "gica contra" pana la absurd si in razboi perpetuu cu legea!), nu sa conduca guvernul si nici celule de criza prin care se deturneaza fonduri publice fara aprobarea suveranului! Intrebarea corecta este ce se intampla daca basescu nu mai iese presedinte?!! Si la aceasta intrebare se poate raspunde fara ocolisuri: se reintra in normalitate! Si, poate, Romania va reveni la democratie!...
4.6. pentru d.i. (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2009, 13:29)
Stimabile, "ion tot ion" poate spune multe, de ex. un "ion" poate fi pozitiv sau negativ; stiu ca nu la asta te-ai referit, dar atata timp cat nu te poti mentine echidistant in aprecieri, esti mai ION sau "ion" cu semnul -; vorbesti de deturnari......; pe cine crezi ca o sa convingi / pacalesti atata timp cat nu vi cu nimic concret.
Uiti ca Basescu a fost primul parlamentar roman care arenuntat la imunitate ptr. a putea fi cercetat/ judecat; daca ar avea ceva de platit, l-ar fi...
4.7. cu intarziere! (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2009, 08:47)
domnu'meu! 1. nu sunt psd-ist! in nici-un caz! 2. sunt vaccinat politic de nu potzi sa-ti inchipui! 3. echidistantza, eu o intzeleg putzin altfel!: sunt echidistant fatza de adevar (relativ, dar justificat prin probe irefutabile!) , nu fatza de persoane (as fi la mijloc, nu crezi?") 4. totdeauna am venit cu o concretetze atat de flagranta incat s-a ajuns la cenzura! 5. va pot pune la dispozitzie atat de multe documente care ma sustin ca va-ar trebui un portbagaj! 6. initzialele cu care semnez...
4.8. rectificare pentru 11 (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de d.i. în data de 20.11.2009, 08:49)
scuze pentru scaparea din viteza, nu sunt anonim. mesajul 11 imi apartzine!
4.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.11.2009, 13:27)
..." sunt echidistant fata de adevar...." nu este o exprimare prea fericita; fata de adevar nu trebuie sa fi echidistant daca doresti sa fi credibil; a fi echidistant presupune sa fi la o distanta "echi", cam ca si laturile unui triunghi echi..., dar a sta la distanta fata de adevar ! ( nu eu a scos perla) nu este bine.
Daca-ti aduci bine aminte, acum ceva vreme ti-am spus ca-ti apreciez unele luari de atitudine,cu conditia, obligatorie dupa parerea mea sa incerci sa fi echidistant...