ADMINISTRATORUL HIDROELECTRICA, AUDIAT LA DNA Coşmarul lui Buzăianu se numeşte Remus Borza

Retehnologizarea de la PF I a fost încredinţată, în 1997, direct firmei elveţiene Sulzer Hydro - absorbită ulterior de o altă firma elveţiană, VA TECH - de către guvernul Ciorbea, la iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Economiei de la acea vreme.

Guvernul îşi motiva hotărârea prin aceea că nu mai era timp, existând "pericolul producerii unor defecţiuni majore (...), cu efecte economice nedorite şi cu periclitarea gradului de siguranţă în funcţionarea Sistemului energetic naţional".

Într-adevăr, termenul de retehnologizare de 30 de ani de la intrarea în funcţiune era depăşit, potrivit Hotnews, dar în aceeaşi situaţie era şi sora geamănă din Iugoslavia a PF I, a cărei modernizare a fost decisă în urmă unei licitaţii pentru care s-a găsit timp. Deşi retehnologizate şi modernizate, două grupuri energetice de la Porţile de Fier I sunt defecte de mai multe săptămâni.

Contractul de la PF I a fost de 160 de milioane de dolari. Retehnologizarea s-a soldat cu o serie de avarii de atunci încoace, semnalate de presă la timpul cuvenit. Potrivit surselor Hotnews, contractul cu Sulzer a fost intermediat de Nicolae Bogdan Buzăianu, fost angajat al elveţienilor.

•

Numele Bogdan Buzăianu, şi într-un dosar al Elenei Udrea

Numele lui Bogdan Buzăianu a apărut, în 2015, într-un dosar al Elenei Udrea, suspectată că a luat mită câteva milioane de dolari, potrivit presei.

Surse judiciare au spus, atunci, că Bogdan Buzăianu ar fi omul de afaceri la care fac referire procurorii DNA în legătură cu contractul cu Hidroelectrica, pentru care Udrea ar fi cerut mită 5 milioane de dolari.

Fostul ministru neagă însă orice implicare. Elena Udrea a declarat, la vremea respectivă: "Este din categoria băieţilor deştepţi. Datorită lui a apărut această sintagmă. Domnul Buzăianu este cel cu care mă lupt sau m-am luptat din 2005. Din cauza dânsului am plecat eu de la Cotroceni. Nu poţi să spui că eu, Elena Udrea, puteam să cer mită acestui om. L-am văzut o singură dată în viaţa mea cu totul întâmplător".

Potrivit DNA, Elena Udrea ar fi primit mită de la un om de afaceri 3,8 milioane de dolari şi o creanţă de 900.000 de euro pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului bilateral de vanzare - cumparare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.

"În vara anului 2010, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi membru al Guvernului şi de persoană cu funcţie de conducere în cadrul unui partid politic, având influenţă asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare-cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA", a precizat DNA.

Anchetatorii susţin că, pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei şi a celor din SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, Elena Udrea a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3,8 milioane de dolari şi o creanţă de 900.000 de euro, pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deţinea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acţiunile la o societate comercială cu activitate în mass-media.

"În anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane. De asemenea, ulterior, pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor efectuate pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar al creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa", a mai arătat DNA.

•

Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica: "Buzăianu chiar a fost un pionier. A fost un vizionar. Când a încheiat el pentru prima dată contracte bilaterale de energie cu Hidroelectrica nici nu exista piaţa contractelor bilaterale. În ceea ce priveşte piaţa de energie a înţeles (...) care este potenţialul".

•

Bogdan Buzăianu a câştigat miliarde de dolari de pe urma Hidroelectrica. Din 1996 i s-a permis să cumpere energie de la stat, care prin firmele lui a fost revândută unor fabrici de stat la preţuri chiar şi de 10 ori mai mari.

Remus Borza a declarat pentru ziarul BURSA, la începutul acestui an: "Traderii de energie au dat un tun de un miliard de euro Hidroelectricii, prin derularea unor contracte încheiate sub preţul de cost. În 2012, preţul de piaţă al energiei era 220 lei/mwh, preţul de cost se situa undeva la 184 de lei, iar preţul contractual varia între 103 şi 132 de lei, cu 50-80 de lei sub preţul de cost. Este clar un prejudiciu, iar pierderea, calculată din 2006, doar pe această diferenţă între preţul de cost şi preţul contractual, este de peste un miliard de euro. Şi, culmea tupeului, mai vor şi 600 milioane euro daune pentru denunţarea contractelor. Aceste contracte au fost încheiate în perioada 2003-2004 şi urmau să expire în 2012. Fără nici o raţiune juridică sau comercială au fost prelungite cu 3 ani de zile înainte de expirare, respectiv în 2009 pentru încă 6 ani, urmând ca aceste contracte să expire în 2018-2019.

Contractele cu traderii de energie au fost ilegale, frauduloase şi prejudiciabile pentru Hidroelectrica şi, implicit, pentru Statul Român. Euro Insol încă din 2012, în raportul privind cauzele insolvenţei Hidroelectrica, a ajuns la o atare concluzie. Ulterior şi alte instituţii ale statului: DNA, Curtea de Conturi, ANAF şi, mai nou, Consiliul Concurenţei, au exprimat aceeaşi opinie.

Nişte contracte ilegale, frauduloase sau ilicite nu pot să constituie temei de drept al unor despăgubiri sau daune".

Numele lui Bogdan Buzăianu şi al naşului său, Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei e inscripţionat în vitrina celui mai scump magazin din lume - aflat în Beverly Hills - alături de cele ale lui Barack Obama, Vladimir Putin, Tony Blair, Arnold Schwarzenegger şi Michael Jordan.

În 2011, Bogdan Buzoianu a primit calitatea de ambasador al Zambiei la UNESCO. Tot atunci, preşedintele acestei ţări l-a acuzat de o escrocherie cu aur, iar omul de afaceri a pierdut titlul de ambasador. A anunţat însă că-l dă în judecată pe preşedinte, cerându-i despăgubiri de 100 de milioane de dolari.

Bogdan Buzăianu apărea în 2010 şi în topul Forbes, cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari. Recent însă, în presă au apărut informaţii că ar avea probleme financiare care l-au forţat să scoată la vânzare un palat pe care îl deţine în Elveţia.

În schimbul impunătoarei construcţii, el ar cere 7,6 milioane de euro.