ADRIAN CÂCIU, MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE: "FMI nu va reveni în România în actuala guvernare"

Actuala guvernare nu se va împrumuta de la Fondul Monetar Internaţional, a afirmat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice, astăzi, în cadrul dezbaterii Ora Guvernului, care a avut loc în plenul Camerei Deputaţilor.

"Nu am venit să ne batem joc de nimeni, am venit să stabilizăm această ţară şi să ne menţinem angajamentele asumate în faţa Europei şi OCDE privind dezvoltarea României. Nu va reveni FMI în România cât suntem în această guvernare. Găsim soluţii să ţinem România, nu pe linia de plutire, ci pe traiectoria pe care s-a angajat şi de pe care era să devieze anul trecut. Când s-a făcut liberalizarea pieţei de energie, s-a făcut de fapt liberalizarea preţurilor din energie. Din ultima inflaţie, 28% înseamnă creşterea preţurilor la energie.

Cu toate acestea afirm că angajamentele cu privire la deficitul bugetar vor fi menţinute. La 31 iulie veţi avea o surpriză: pentru primul an în istorie, strategia fiscal-bugetară va fi aprobată de guvern şi depusă, pentru ca investitorii să ştie cum vor fi finanţele publice în următorii doi ani", a spus ministrul Adrian Câciu.

În cadrul Orei Guvernului, deputaţii USR l-au acuzat pe ministrul Finanţelor Publice de situaţia gravă în care se află economia, de rata mare a inflaţiei, de creşterea cheltuielilor statului şi de faptul că România se împrumută cu 1000 euro pe secundă la o dobândă de 8%.

"Cifrele vorbesc de la sine. Cheltuielile pe primele luni ale anului au crescut cu 15,6% faţă deanul trecut. Cheltuielile de personal cresc cu 1,3 miliarde lei. Pensiile speciale cresc în aprilie cu 12% faţă de anul trecut. (...) Numărul salariaţilor la stat a crescut cu aproape 17.000 de oameni din martie 2021 până în martie 2022. Mai mult, vor fi 7880 de noi posturi la MAI, de unde ni se spune că avem nevoie de ele pentru că ni se spune că iese lumea la pensie. Păi dacă iese lumea la pensie, ar trebui să avem locuri libere. 563 noi posturi la MIPE, plus zeci de demnitari noi, secretari de stat, subsecretari de stat, secretari generali adjuncţi. O armată de funcţionari publici. De unde bani pentru aceste creşteri de cheltuieli? Evident, din taxe şi impozite. (...) Nu faceţi decât să pregătiţi terenul pentru creşterea taxelor", a spus Claudiu Năsui, deputat USR.

Colegul său, Cătălin Drulă, preşedintele interimar al USR, a precizat:

"Vă dau doua cifre: execuţia bugetară la patru luni pe investiţii este mai mică decât anul trecut cu 7%. Volumul lucrărilor de infrastructură, conform INS, este cu minus 12% faţă de anul trecut, TVA restituită pentru primele patru luni este de 6,6 miliarde lei faţă de peste 9 miliarde pentru aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă măsluire a cifrelor. ROBOR a ajuns la 6%, inflaţia la 14%. Asta este pur şi simplu dezastru economic".

Referitor la acuzaţiile formulate de deputaţii USR, ministrul Adrian Câciu a spus: "2022 este un an supus unei presiuni inflaţioniste care nu s-a mai manifestat în România din anul 2002, o presiune care nu vine atât din plan intern, cât vine din extern. Criza preţurilor din energie o ştiţi cu toţii, gestionarea acestei situaţii cu privire la oferta diminuată de energie, conflictul din Ucraina care a dus la şocuri pe lanţul de aprovizionare cu combustibili au obligat Guvernul să ia anumite măsuri, care sunt susţinute şi de mediul de afaceri.

Pachetul de sprijin cu care am venit exercită o presiune pe deficit şi de aceea am luat măsura reducerii cheltuielilor bugetare cu minimum 10% pe bunuri, servicii şi pe transferuri. Toate elementele de sprijin pentru economie vor fi susţinute din buget fără a afecta deficitul public, iar acest lucru îl veţi vedea în rectificarea bugetară. (...) Cu 700 milioane euro pe care în acest an îi plătim pe vaccinuri (comandate anul trecut de reprezentanţii USR) creşteam pensiile cu 5%. Investiţiile au fost blocate pentru că preţurile materialelor au crescut şi nimănui nu i-a păsat. Actualul guvern a găsit posibilitatea să finanţeze toate investiţiile derulate în acest moment. Un buget e construit şi pe venituri, nu doar pe cheltuieli, şi dorim creşterea veniturilor. Aţi prezentat doar creşterea cheltuielilor cu 15%, dar veniturile au crescut cu 20%, iar veniturile fiscal-bugetare cu 23%. Mai mult de jumătate din cheltuielile pe pachetul Sprijin pentru România sunt bani din fondurile europene".

Deputaţii PNL şi PSD s-au situat de partea ministrului Finanţelor Publice şi i-au acuzat pe cei de la USR că au comandat anul trecut un miliard de vaccinuri cu care cetăţenii din ţara noastră se puteau vaccina de zeci de ori, că prin PNRR-ul întocmit nu au alocat niciun euro pentru irigaţii, pentru creşterea pensiilor, pentru dezvoltarea locurilor de muncă, ci au urmărit alocarea de bani pentru "băieţii deştepţi" de la firmele de consultanţă care ar fi apropiate formaţiunii politice condusă de Cătălin Drulă.

Fostul premier Ludovic Orban, actualul lider al partidului Forţa Dreptei, a spus că actualul guvern va avea probleme în susţinerea cheltuielilor anunţate, prin prisma lipsei de venituri suficiente, şi că este posibil ca respectivele cheltuieli fie să nu mai fie făcute, fie să se facă pe spatele mediului privat de afaceri. Orban a mai spus că situaţia actuală este gravă, mai ales că guvernul are nevoie de spaţiu bugetar pentru demararea programului de investiţii Anghel Saligny, pentru închiderea PNDL 1 şi PNDL 2 - pentru care, conform preşedintelui Forţei Dreptei ar mai fi nevoie în următorii doi ani de aproape 8 miliarde lei -, precum şi pentru începerea absorbţiei fondurilor alocate prin PNRR şi pentru creşterea asimptotică a cheltuielilor privind datoria publică.