Agricultura de subzistenţă, o constantă a fermierilor din ţara noastră

Peste 600.000 de fermieri din zona agriculturii de subzistenţă deţin circa 50% din suprafaţa agricolă a ţării, dar realizează 10-15% din producţia agricolă, a declarat, ieri, Adrian Chesnoiu, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, în cadrul unei videoconferinţe privind agricultura inteligentă.

Adrian Chesnoiu, care a fost şi şef al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a precizat că fermierii din zona agriculturii de subzistenţă deţin suprafeţe foarte mici de teren.

"România este o ţară care se împarte în trei categorii, mă refer în principal la zona de agricultură vegetală. Prima categorie ar fi agricultura de subzistenţă. Pe baza datelor pe care le deţinem, avem peste 600.000 de fermieri angrenaţi în zona de agricultură, dar pe suprafeţe foarte mici de teren - şi unde aş putea să spunem că agricultura încă se face cu sapa şi cu căruţa sau cu carul. Este o întindere destul de mare, dar putem să vedem că această zonă de agricultură este cea regăsită preponderent în mediul rural al populaţiei, încă majoritară în România - şi care nu întrevede dezvoltarea unei activităţi comerciale din această zonă de agricultură de subzistenţă. Practic, îşi asigură traiul zilei de mâine", a afirmat Adrian Chesnoiu.

Potrivit acestuia, cei peste 600.000 de fermieri din zona agriculturii de subzistenţă realizează doar 10-15% din producţia agricolă.

"Apoi, avem o categorie a fermierilor medii/mijlocii unde putem vorbi de ferme cuprinse între 10 şi 100-150 de hectare de teren, care sunt puţin mai tehnologizaţi, realizează venituri exclusiv din zona de agricultură. Pe zona de performanţă, vorbim de aproximativ 4000 de fermieri care deţin 30% din suprafaţa agricolă a României, dar care realizează 70% din producţiile de cereale înregistrate", a spus preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.

El a menţionat că este nevoie de o nouă strategie a politicilor agricole, care să fie aplicată în următorii cinci ani şi care trebuie să aibă în vedere provocările viitorului din perioada 2024 - 2025.

"Eu aş vedea, cumva, condiţionarea în viitor a programelor de sprijin din partea statului de utilizarea tehnologiilor viitorului, de utilizarea tehnologiilor inteligente pentru că, atunci când subvenţionezi agricultura, tu, ca stat, utilizezi din banii contribuabililor - ai tuturor contribuabililor - şi lor trebuie să li se întoarcă, celor care nu activează în domeniul agricol şi nu au un business în agricultură. Lor trebuie să li se întoarcă produse de calitate înaltă, mai sănătoase, mai prietenoase cu mediul", a afirmat Adrian Chesnoiu.

El a menţionat că întregul concept privind agricultura se va modifica radical şi că în viitorul apropiata vor fi utilizate în acest domeniu de activitate tehnologii care sunt independente de acţiunea umană.