AHK România: Reducerea cheltuielilor bugetare afectează şi construcţiile

Companiile din domeniul construcţiilor, membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România), atrag atenţia asupra implicaţiilor măsurilor fiscal-bugetare adoptate recent de guvern, cu privire la lichiditatea firmelor din branşă şi implicit, la viitoarele investiţii.

Reglementările în cauză se referă la modificările legislative ale Codului Fiscal - Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung şi Ordonanţa 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023.

Potrivit reprezentanţilor companiilor, toate proiectele de construcţii şi investiţii publice necesită o implementare accelerată pentru a fi încheiate la timp, motiv pentru care lichiditatea companiilor ce au în portofoliu asemenea proiecte este esenţială.

"Majoritatea companiilor angrenate, precum şi subcontractorii şi furnizorii acestora activează de regulă pe mai multe tipuri de contracte. Chiar dacă intenţia reducerii ritmului şi volumului plăţilor nu prevede să afecteze proiectele finanţate din fonduri europene, considerăm că măsurile impuse prin OUG 90/2023 pot crea serioase dezechilibre şi posibile insolvenţe în rândul acestora, cu impact asupra întregii branşe, dar mai ales asupra companiilor mici, care execută proiecte de mică amploare şi care vor fi în mod evident sistate. Efectele se vor manifesta în lanţ şi în alte domenii din economia naţională", spun antreprenorii din construcţii.

Celor de mai sus li se adaugă eliminarea unor facilităţi fiscale cu efect imediat, în urma modificării Codului Fiscal. Această măsură pune presiune suplimentară pe antreprenori, prin faptul că sporeşte instabilitatea pieţei forţei de muncă în domeniul construcţiilor. Astfel, companiile care vor decide să nu compenseze din fonduri proprii scăderea salariului tuturor angajaţilor sau care nu au posibilitatea reală de a proceda astfel (exceptând obligaţia creşterii salariului minim) riscă să piardă forţă de muncă. Cei care vor decide să o facă, vor cunoaşte în mod real pe termen mediu o creştere de până la 14,5% a costurilor cu salariile şi nu conform "sintagmei de doar 10% CASS".

"Toate aceste efecte şi creşteri ale costurilor se vor resimţi în perioada următoare. Profiturile vor scădea, investiţiile vor scădea, dar şi creşterile salariale pentru combaterea efectelor inflaţioniste vor fi limitate. Nu în ultimul rând lipsa de predictibilitate determină scăderea interesului sau slăbirea capacităţii unor companii de a activa pe piaţă. "O piaţă care nu este competitivă duce la preţuri nesustenabile sau la proiecte care riscă să nu fie duse până la capăt", mai explică ei.