Aleşii s-au ales

Despre ce să scrii, dacă nu despre alegeri, nu? Forfoteală mare, suspans mediatic, bătălii electorale pînă la ultimul vot, secţii fără contracandidaţi, bătăi, îmbrînceli şi matrapaslîcuri făcute de oameni de la care nu ai ce aştepta mai mult şi de oameni de la care te aştepţi totuşi să aibă măcar un pic de minte şi simţ al răspunderii, cozi de zeci de ore de aşteptare cu sacii la uşa nu ştiu cărei autorităţi care ar trebui să preia dovada absolută a votului exprimat în fiecare secţie. N-am înţeles niciodată de ce această parte de "procedură" electorală nu poate fi îmbunătăţită sau complet înlocuită astfel încît să fie scurtată ori eliminată suferinţa unor oameni pedepsiţi doar pentru că au deţinut o funcţie oficială în sistemul electoral. Chiar şi dacă sunt plătiţi pentru asta, tratamentul la care sunt supuşi este nu doar înjositor, ci de-a dreptul inuman, nu mai zic că permite matrapaslîcuri, vorba aia, cu sacul! Ţi-ai găsit, cui ce-i pasă! Cea mai tare mi s-a părut povestea secţiei de votare unde înainte să se tragă obloanele oficial comisia prezentă la sediu în frunte şi sub îndrumarea şefului a hotărît să desfacă urna şi pună în grămadă nu ştiu cîte buletine de vot ştampilate de ei, numai ei ştiu după ce "regulă". Mă rog, mare e grădina Ălui de Sus şi plină de minuni! Procente, număr de locuri la Bruxelles, număr de primari, număr de consilieri judeţeni, culori politice, hărţi ale domeniilor peste care stăpînesc acum, mulţumite de sine, partidele care au luat partea leului. Struţo-cămila PDSNL e pe tot terenul. La europarlamentare vreo 50%. La primării şi consilii 80%!!! Una peste alta, distracţia a fost la cote ridicate, ratingurile televiziunilor comerciale tot pe acolo, sus, încasările sondorilor de exitpoluri aşişderea....mă rog, aproape toată lumea are de ce să fie mulţumită. Singura întrebare care a rămas nu tocmai lămurită, îmi pare mie: cine pe cine a ales?

Cine a ales pare să fie destul de clar. Unul din doi cetăţeni, legal deţinători ai dreptului de vot. Va să zică 50%. La euro-parlamentare, jumătate din jumătate, "partea leului" (25%) a revenit PSDNL-ului. E mult, e puţin? Mie mi se pare că este irelevant. Votul acesta, nu doar în România, nu are nimic de a face cu ceea ce este de fapt Parlamentul Uniunii Europene, cu ceea ce fac cei care au apucat pe Dumnezeu de un picior şi zac patru ani pe bani buni într-o instituţie unde nu mişcă şi nu respiră decît după cum li se spune, unde votează ceea ce le dictează "şefii de grupuri". Parlamentul UE este o caricatură de instituţie parlamentară, nu are aproape nici unul dintre atributele tari de control asupra executivului. Comisia Europeană, exercită prea puţin îngrădită nu doar funcţia executivă, ci şi pe cea de legiferare, prin care îşi promovează politicile şi proiectele pe care nimeni nu ştie exact cum şi de ce le-a formulat aşa cum le-a formulat şi nu altfel. Mă rog, cine trebuie ştie....dar asta nu are de a face cu democraţia, nici cît negru sub unghie şi nici cu interesele dumneavoastră ori ale mele, ale altor cetăţeni ai Europei ori ale aleşilor din sus zisul Parlament UE. Are de a face cu interesele şi veniturile marilor contributorii financiari la caseta partidelor care domină scena politică din cîteva state cheie ale Uniunii Europene, Germania şi Franţa în primul rînd, care şi-au împins oamenii de trebuinţă şi de încredere în funcţiile cheie de la Bruxelles. Cele din Comisie, nu din Parlament.

A doua parte a întrebării ar fi pe cine au ales alegătorii? Cum pe cine, pe reprezentanţii lor! La Parlamentul Uniunii Europene, în consiliul judeţean, în consiliul primăriei, în fruntea primăriei şi aşa mai departe. Ne-am ales reprezentanţii!! Să fiu drept, eu unul am ceva îndoieli în privinţa asta. Faptul că cineva a primit numărul de voturi necesare pentru a fi ales într-o funcţie publică, primărie, consiliu, nu are nici o importanţă, nu este deloc echivalent cu faptul că acel ales şi-ar reprezenta cumva alegătorii. Ce înseamnă că îi reprezintă? E unul de-al lor? Nu prea! În timp ce mai bine de jumătate din alegători se zbat la limita supravieţuirii economice, o parte nu mai mare de o cincime plutesc incert pe zona de confort şi numai vreo zece la sută se scaldă în lux, aleşii noştri sunt mai mult de-ai lor decît de-ai noştri. În mare majoritatate, ei fac parte din lumea "chivernisiţilor". Nu puţini dintre ei, chiar cu mult peste această "modestă" ştachetă. De altfel, după nici un fel de alt criteriu socio-economic sau profesional, aleşii nu îşi reprezintă în vreun fel alegătorii. Te pomeneşti atunci că îi reprezintă din perspectiva obiectivelor şi a intereselor pe care le urmăresc şi pe care le realizează apoi pe banii plebei care plăteşte taxe? Ei, nu s-a văzut încă! Experienţa "democratică" post-decembristă a societăţii româneşti arată fără nici cea mai mică umbră de îndoială că cea mai mare parte a energiei, activităţilor şi deciziilor luate la nivelul guvernării locale are de a face cu interesul direct al celor aflaţi în funcţiile cheie, respectiv cu mecanismul uneori primitiv, alteori ceva mai sofisticat, prin care banii publici ajung în conturile şi buzunarele celor care i-au susţinut "politic" pe aleşi pentru a ajunge în funcţiile respective şi, desigur, ale "cercurilor de afaceri" de la care atîrnă bunăstarea, agoniseala şi averile zişilor aleşi. A spune că ei sunt reprezentaţii alegătorilor nu poate fi luat nici pe departe ca adevăr. Nici măcar metaforic!