Revoluţia fiscală din ţara noastră este asociată tot mai mult cu două ordonanţe de urgenţă, emise recent de către Guvern, mai exact OUG 23/2017, privind plata defalcată a TVA, şi OUG 79/2017, privind modificarea Codului Fiscal, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de specialitate, Alex Milcev, liderul departamentului de fiscalitate şi asistenţă juridică din cadrul EY România.
Potrivit domniei sale, în ceea ce priveşte OUG 23/2017, split TVA este, astăzi, mai uşor de aplicat decât în 2017, întrucât a fost actualizată anul acesta.
În conformitate cu noile prevederi, doar companiile aflate în insolvenţă sau restanţierii la plată (care înregistrează restanţe la plata TVA mai mult de 60 de zile) trebuie să efectueze plata defalcată a TVA, iar în acest context, segmentul afectat, la nivelul mediului de afaceri, va fi mai redus faţă de varianta iniţială a legii, a mai adăugat Alex Milcev.
Domnia sa a declarat: "În luna aprilie vom vedea, exact, câte sincope vor fi, cum va funcţiona sistemul şi câte afaceri vor nimeri în acest sistem. Estimăm că numărul afacerilor care vor intra în sistem va creşte, deoarece sistemul ANAF de urmărire de creanţe şi datorii din partea contribuabililor nu este unul perfect. Se fac şi greşeli din partea Fiscului".
În acest context, contribuabilii ar putea avea surprize, iar banii lor să fie redirecţionaţi pentru alte debite, a mai spus domnia sa, subliniind că este important ca fiecare contribuabil să verifice fişa plătitorului în mod constant, săptămânal sau lunar, şi să se asigure că aceasta este la zi şi este corectă ca să nu aibă o surpriză peste 60 de zile şi să fi nimerit în sistem fără să ştie.
Aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA nu a adus multe complicaţii, deocamdată, dar lucrurile se vor vedea cel mai bine în luna aprilie, a mai spus domnul Milcev.
• Alex Milcev: "Noile reguli propuse prin transpunerea directivei anti-evaziune sunt mai puţin restrictive"
Noile reguli privind deducerea dobânzilor cuprinse în OUG 79/2017, care transpune Directiva anti-evaziune (ATAD), vor avea un caracter mai puţin restrictiv decât cele aplicate anterior, susţine Alex Milcev, adăugând că ordonanţa urmează să fi dezbătută astăzi în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.
Domnia sa a explicat: "Faţă de ceea ce vedem astăzi în ordonanţa 79 o să fie câteva modificări principale legat concret de dobânzi. Senatorii au hotărât să crească limitele deducerii dobânzilor. În OUG 79/2017 apar două limite: 200.000 euro pe an şi 10% din EBITDA.
Senatorii au propus să fie crescute aceste limite în cele permise de directiva europeană, şi anume, până la trei milioane de euro pe an, pentru acea limită de 200.000 euro pe an şi procentul din EBITDA să fie crescut de la 10% la 30%".
Potrivit reprezentantului EY România, toate ţările din UE se gândesc la aceleaşi plafoane, ideea fiind şi una de competiţie fiscală între state, domnia sa sperând că ţara noastră nu va avea un regim mai restrictiv decât alte state care vor adopta într-un an sau doi această directivă.
"Este o ironie aici, pentru că dacă ne uităm ce înseamnă asta pentru România, noile reguli sunt, per ansamblu, mai puţin restrictive, decât vechile reguli, pe care le ştim de cel puţin zece ani.
Şi partea ironică este, de fapt, intenţia Guvernului de a strânge şurubul şi de a restricţiona «transferul profiturilor prin sisteme de finanţare».
Sună foarte bine această directivă şi s-au gândit s-o adoptăm foarte repede, fără să ne forţeze cineva, deşi alte state vor face acest lucru abia din 2019 sau chiar din 2024. Noi am făcut mai repede acest lucru ca să reducem evaziunea fiscală, dar din ce observăm în piaţă, se pare că mult mai multe dobânzi vor fi deductibile pe noul regim decât pe vechiul regim", a mai afirmat sursa citată.
În opinia domniei sale, vor fi mai mulţi câştigători din partea contribuabililor decât cei care vor pierde, considerând că efectele vor fi altele decât cele prevăzute de Guvern.
• Claudia Sofianu: "Facilitatea fiscală oferită celor din IT este strâns legată de contextul fiscal care li se aplică"
Salariaţii din IT, cei din cercetare-dezvoltare, persoanele cu handicap şi zilierii rămân cei mai afectaţi de transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, a precizat Claudia Sofianu, partener EY România.
Domnia sa a declarat: "Este un exerciţiu care trebuie făcut de către angajator ca să vadă dacă acele contracte cu timp parţial, pe care le are, sunt justificate sau nu, deoarece angajaţii săi în regim de part-time vor plăti contribuţii pentru cât câştigă, iar diferenţa până la nivelul salariului minim va fi suportată tot de către angajator. Nu este ca în cazul sectorului de IT, unde e facilitate fiscală".
Sursa citată consideră că această facilitate fiscală oferită celor din IT este strâns legată de contextul fiscal care li se aplică, pentru a ajuta domeniul să se dezvolte la noi în ţară.
Domnia sa a vorbit şi despre declaraţiile fiscale care trebuie depuse la ANAF, menţionând: "Din cele ce au fost declarate, înţelegem că anul viitor va exista un singur formular care să comaseze mai multe acte de acest tip, printre care şi Declaraţia 600".
MFP va încerca să comaseze cinci formulare, inclusiv Declaraţia 600, iar statul va taxa pe veniturile estimate, nu pe cele realizate, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, după discuţiile din Comisia de buget-finanţe din Senat, citat de News.ro.
Ministrul de Finanţe a declarat: "Sunt cinci formulare de acest tip, o să încercăm o comasare. Cei care au depus aceste formulare nu le vor mai depune, în cazul în care sumele pe care le-au pus în formularul iniţial sunt mai mari decât ce vor estima pe parcurs. Vom merge pe estimare, nu pe ce s-a realizat în 2017".
Domnia sa a subliniat că nu-şi va pierde nimeni calitatea de asigurat pentru că va fi respectat termenul legal de la ultima plată, adăugând: "Vom veni cu o OUG înainte de termenul de 90 de zile, în aşa fel încât nimeni să nu-şi piardă calitatea de asigurat".
Andra Caşu, partener EY România: "Noi am tras semnalul de alarmă, de mai multe ori, în privinţa adoptării Directivei ATAD, iar pronosticul ar trebui să fie că se va adopta acest plafon de trei milioane şi, eventual, acest 30% din EBITDA ajustat ca limită de deductibilitate".