ALEXANDRU RIZA, GREENPEACE: "Ironia face că o mână de producători de chimicale a ajuns să hrănească lumea!"

"Greenpeace" trage un semnal de alarmă, prin "Cele 7 principii ale agriculturii ecologice" prezentate la finalul săptămânii trecute de Alexandru Riza, coordonator de campanii în cadrul organizaţiei, asupra faptului că sistemul alimentar de astăzi este unul defectuos. Primul principiu se referă la suveranitatea alimentară, spune domnul Riza explicând: "În momentul de faţă, o mare parte din sistemul nostru alimentar este controlat de către o «mână» de corporaţii. Suveranitatea alimentară ar trebui să preia sistemul alimentar se sub controlul acestora şi să-l pună în mâinile celor care produc şi celor care consumă. Sistemul existent în momentul de faţă a fost gândit pentru o securitate alimentară, ceea ce înseamnă că oamenii ar trebui să aibă un acces la hrană suficientă. Efortul la nivel internaţional în această direcţie este unul bun, dar nu suficient pentru a reduce foametea de peste tot în lume. Micii producători sunt marginalizaţi sau chiar scoşi din ...cursă".

Potrivit experţilor Greenpeace, în anul 2011, doar şase companii controlau 66% din vânzările de seminţe pe plan mondial, ceea ce este enorm. Mare parte dintre ele sunt şi producătoare de produse agro-chimice. Domnul Riza a continuat: "Cea mai mare ironie a sistemului actual este faptul că o mână de companii producătoare de chimicale au ajuns să ne hrănească la nivel internaţional".

Între 2004 şi 2008, 72% din toate cererile de brevetare pentru varietăţi de seminţe din SUA au fost depuse de trei companii - Monsanto, Pioneer şi Syngenta.

Potrivit oficialilor Greenpeace, există 570 de milioane de fermieri în întreaga lume, unul din trei lucrători pe plan global lucrând în sectorul agricol.

În 2011 cota de piaţă a primilor zece comercianţi în sectorul vânzărilor de produse alimentare era de 30,7%. Agricultura ecologică este acceptată la scară largă ca fiind pilonul principal al suveranităţii alimentare.

Al doilea principiu prezentat de Greenpeace se referă la beneficiile pentru fermieri şi comunităţile rurale, care stau, practic, la baza sistemului alimentar: "Una din discrepanţele cele mai mari ale acestui sistem o reprezintă faptul că aceşti producători suferă de sărăcie şi nu au acces la grafice. De aici rezultă că sistemul actual nu este bine pus la punct şi trebuie schimbat. Atunci când agricultura ecologică este susţinută prin politici adecvate, aceasta poate asigura beneficii stabile pentru micii fermieri şi comunităţile rurale în ansamblul lor. În toată lumea, peste 90% dintre fermieri deţin mai puţin de două hectare de teren. Practic, micii fermieri sunt pretutindeni. Cercetările ştiinţifice arată din ce în ce mai mult că agricultura ecologică este soluţia viitorului, cea mai promiţătoare din punct de vedere economic".

• 30% din alimente se risipesc

Producţia alimentară şi recoltele inteligente reprezintă al treilea principiu Greenpeace. În acest moment, producţia agricolă este focalizată pe obţinerea unor recolte cât mai mari. Populaţia globului este în creştere şi se estimează că, până în 2050, vom fi cu două miliarde de oameni mai mulţi, dar în momentul de faţă se produce suficientă hrană la nivel global, astfel încât întreaga populaţie poate fi hrănită. Alexandru Riza a precizat: "În momentul de faţă, aproximativ 30% din toată hrana produsă la nivel mondial este risipită, fie de-a lungul lanţurilor alimentare, fie în depozite etc. De asemenea, pentru a susţine acest necesar de alimentaţie la nivel global este nevoie să reducem şi consumul de carne. Există un studiu efectuat la nivel internaţional, care afirmă că, dacă pe tot globul s-ar reduce consumul alimentar de carne la jumătate, ar putea să mai fie hrănite încă două miliarde de oameni! În 2007 s-a produs o metaanaliză cu privire la datele existente la nivel global, care evidenţiază faptul că agricultura ecologică poate produce, în medie, cu circa 30% mai multă hrană pe hectar decât cea convenţională, pentru că poate fi cultivată o varietate mai mare de plante, de soiuri".

Următorul principiu se referă la biodiversitate, unul dintre pilonii principali ai vieţii pe pământ. Spre deosebire de agricultura convenţională, cea ecologică pune biodiversitatea în centrul preocupărilor.

• Avem risc ridicat de contaminare a apelor

O altă componentă importantă a agriculturii o reprezintă sănătatea durabilă a solului şi o apă mai curată. Fertilitatea solului poate fi crescută şi fără substanţe chimice. Practicile agriculturii ecologice protejează solul de eroziune, iar în ceea ce priveşte apele, există o poluare foarte mare la nivel global, cauzată de pesticidele chimice. Riza a menţionat: "În cazul României, potrivit unei hărţi a mapamondului, avem un risc de contaminare de la un nivel mediu în sus al apelor".

Combaterea ecologică a dăunătorulor este al şaselea principiu, reprezentantul Greenpeace referindu-se la faptul că agricultura ecologică permite fermierilor să ţină sub control dăunătorii şi buruienile, dar fără să recurgă la substanţe chimice, care de obicei sunt şi scumpe, şi pun în pericol atât sănătatea omului, cât şi sănătatea ecosistemelor.

Ultimul punct pe lista organizaţiei, dar nu cel din urmă, este dat de rezistenţa sistemelor alimentare, în principal împotriva schimbărilor climatice. Alexandru Riza şi-a încheiat expozeul: "Din punctul nostru de vedere, agricultura ecologică este una dintre cele mai importante arme pe care România le are în lupta împotriva schimbărilor climatice".

Greenpeace este o organizaţie militantă independentă, care acţionează în direcţia schimbării atitudinilor şi comportamentului, pentru protejarea şi conservarea mediului.