ALLIANZ & EULER HERMES: "Pandemia Covid-19 ar putea pune capăt turismului şi călătoriilor globalizate"

Pe măsură ce guvernele fac eforturi pentru a limita răspândirea noilor tulpini din ce în ce mai contagioase ale virusului Covid-19, industria turismului speră la o redresare economică. Cu toate acestea, "permisele de călătorie" sau "paşapoartele de vaccin" nu sunt suficiente în relansarea turismului care se preconizează că va înregistra o revenire în 2024. Pentru a determina ritmul de revenire în urma şocului cauzat de virusul SARS-CoV-2 sunt luate în calcul două aspecte importante: timpul necesar pentru a obţine imunitatea de turmă şi lecţiile învăţate de fiecare ţară din criza economică precedentă, potrivit unui comunicat al Allianz şi Euler Hermes.

În timp ce SUA şi Marea Britanie sunt pe drumul cel bun în ceea ce priveşte imunizarea populaţiei până la jumătatea anului 2021, UE se aşteaptă la un rezultat eficient în a doua jumătate a anului 2021, iar Japonia în prima jumătate a anului 2022 (vezi figura 1). Acest lucru ar putea împiedica persoanele din aceste ţări să viziteze SUA sau Marea Britanie fără documente care să le ateste sănătatea. Cu toate acestea, cea mai mare parte a vaccinurilor disponibile nu împiedică persoanele vaccinate să îi contamineze pe alţii, în special pe cei care nu au fost încă vaccinaţi. China şi Africa de Sud ar trebui să atingă imunitatea de turmă în a doua jumătate a anului 2022. Alături de India, America de Sud arată o întârziere a vaccinării determinată în special de dificultăţile de a obţine vaccinuri mai convenţionale şi mai ieftine, cum ar fi vaccinul chinezesc CoronaVac. De asemenea, întărzierea apare şi din cauza problemelor legate de administrarea vaccinului, în special în Brazilia. America de Sud trebuie, de asemenea, să facă faţă reticenţei populaţiei sale la vaccin şi unor perturbări în gestionarea lanţului de aprovizionare de la locaţia în care sunt fabricate vaccinurile până la punctele de distribuţie.

După ultimele două crize (atacurile din 11 septembrie şi criza financiară globală din 2009), cheltuielile de călătorie (turism şi afaceri) au revenit la nivelul anterior perioadei de criză, la doi, chiar trei ani, după începutul acesteia (a se vedea figura 2). În primul scenariu, lipsa cererii acumulate a determinat timpul de recuperare din cauza temerilor de securitate. În cazul Marii Crize Financiare, recuperarea greoaie a fost mai mult legată de nevoia bruscă de a finanţa deficite uriaşe şi de a pune banii înapoi în motorul economic. Astfel, considerând că actuala criză economică a început în primul trimestru al anului 2020 înseamnă că serviciile globale legate de turism şi activităţile de călătorie ar putea reveni la nivelurile dinaintea crizei începând cu a doua jumătate a anului 2022. Cu toate acestea, pandemia a declanşat o criză economică fără precedent, cu măsuri majore de izolare prin blocaje, reguli foarte stricte de restricţionare a călătoriilor şi interdicţii care afectează încă mulţi oameni din ţările dezvoltate şi bogate. Drept urmare, şansele unei reveniri puternice în sectorul turismului sunt foarte puţin probabile până anul viitor.

Europa are cel mai mult de câştigat în ceea ce priveşte revigorarea turismului dacă poate veni cu o soluţie validă de paşaport / card de vaccin. Cota de piaţă europeană, în ceea ce priveşte numărul de sosiri de turişti, este de aşteptat să crească la 55% în 2024, comparativ cu 51% în 2019, în timp ce în America de Nord rămâne aceeaşi (în jur de 10%), iar în APAC se reduce de la 25% la 23%. Defalcarea numărului de turişti pe regiuni arată că Europa va fi înaintea curbei, chiar dacă este de aşteptat să rămână în urma SUA şi APAC în redresarea economică generală. Calculele noastre arată că sosirile de turişti internaţionali în Europa ar putea ajunge la 771 milioane imediat după 2024, mai mult decât triplul minimului istoric de 227 milioane din 2020. Este probabil ca Europa să înregistreze sosiri turistice mai mari decât celelalte regiuni, deoarece a suferit cea mai mare scădere în termeni absoluţi în 2020, cu peste 500 milioane de turişti internaţionali mai puţini. În plus, ne aşteptăm ca ţările UE să colaboreze pentru a se alinia mai bine la ridicarea restricţiilor de călătorie.

"În România, numărul de sosiri în unităţile de primire turistice a înregistrat o scădere de 50% în 2020 faţă de anul precedent, scădere care s-a menţinut şi în ianuarie 2021, indicatorul pierzând 40% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Deşi restricţiile determinate de pandemie au condus la o realocare a călătoriilor spre destinaţii interne în dauna celor externe (România fiind în mod tradiţional un importator net de turism), scăderile s-au menţinut la nivelul ambelor componente. Capacităţile de cazare la nivel intern au scăzut în 2020 cu aproximativ 28% faţă de anul precedent. Trendul descendent s-ar putea menţine printr-un efect de bază defavorabil faţă de anul trecut, statistica turismului din România încadrându-se în scăderile masive înregistrate de sector la nivel global.

În acest context, ritmul vaccinarii ar trebui să fie chiar mai important pentru revitalizarea industriei turismului şi a călătoriilor în general decât pentru majoritatea celorlalte sectoare economice. Desigur, recentele obstacole generate în principal de insuficienţa dozelor de vaccin la nivelul Uniunii Europene încetinesc obţinerea imunităţii de masă. Dacă luăm în calcul şi răspânidrea rapidă a valului trei, o revenire semnificativă la nivelul acestui sector este incertă în acest an.

Cu toate aceste inconveniente majore, disponibilitatea populaţiei manifestată în ultimele trei luni faţă de vaccin oferă o rază de speranţă. Intrarea în faza a treia şi creşterea într-un ritm alert al vaccinărilor ar putea duce în urmatoarele 2-3 luni la un număr suficient de vaccinari (deşi sub cel aferent unei imunizări de masă) la nivel local şi regional care să permită relaxarea restricţiilor şi o anumită relansare a călătoriilor şi turismului.

Revenind la nivel local, este posibil ca sub presiunea unei cereri ridicate, cel puţin în prima fază de relansare raportul calitate-preţ al serviciilor prestate să nu evolueze în favoarea consumatorului aşa cum poate ne-am aştepta. Consecinţa firească a acestei potenţiale involuţii - pe măsură ce ritmul vaccinarii se va intensifica - ar fi revenirea cu precădere către oferta de import." , a declarat Mihai Chipirliu, CFA - Risk Director Euler Hermes România