Am intrat în procedura de deficit excesiv

Am intrat în procedura de deficit excesiv, după cum a anunţat, ieri, Comisia Europeană, context în care Florin Cîţu, ministrul interimar al Finanţelor şi premier desemnat, a precizat că avem un plan sustenabil şi credibil de reducere a deficitului.

Oficialul a subliniat: "Astăzi (n.r. ieri), Comisia Europeană a publicat trei documente şi a făcut un anunţ, dar pe care dumneavoastră deja îl ştiaţi, o informaţie pe care deja o aveaţi: începe procedura de deficit excesiv pentru România. Este foarte bine să ştiţi adevărul despre această informaţie de la ministrul Finanţelor Publice al României. Am negociat cu Comisia Europeană în ultimele trei luni de zile şi trebuie să ştiţi că tot ceea ce am negociat a fost acceptat. România are un plan de reducere a deficitului sustenabil şi credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că cei de la Comisia Europeană, experţii, au încredere în acest Guvern. Aşa cum v-am promis, facem lucruri bune pentru România".

Comisia Europeană a publicat, ieri, trei documente privind declanşarea procedurii de deficit excesiv la adresa României. Pachetul cuprinde opinia Comisiei privind constatarea deficitului excesiv, propunerea de decizie a Consiliului Uniunii Europene privind existenţa unui deficit excesiv şi cea de recomandare a Consiliului privind măsurile de corectare a deficitului, arată un comunicat al MFP.

Florin Cîţu a declarat: "Propunerea Comisiei Europene este în linie cu strategia fiscal-bugetară a României în care ne angajăm să avem o scădere graduală a deficitului bugetar (n.r. structural), de la 3,8% din PIB în 2019 la 3,4 % din PIB în 2021. În discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene am subliniat angajamentul ferm al guvernului României pentru o politică fiscală responsabilă şi sustenabilă, dar şi faptul că reducerea deficitului ar trebui să se facă într-o manieră care să nu pună în pericol creşterea economică".

Propunerea de recomandare a Consiliului Uniunii Europene urmează să fie discutată şi adoptată în reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) din 17 martie a.c. Conform propunerii, Consiliul UE îi recomandă României să întreprindă măsuri pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv până în 2022, traiectoria de ajustare fiind de 3,6% pentru 2020, 3,4% pentru 2021 şi 2,8% pentru 2022, potrivit comunicatului citat.

Comisia Europeană a publicat, la jumătatea lunii februarie, un raport potrivit căruia ţara noastră nu respectă criteriul deficitului definit în Tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată.

Raportul CE arată: "Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care, potrivit Comisiei Europene, constituie o dovadă prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. (...) Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară".

Amintim că 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 4,6%. Prognozele de iarnă ale Comisiei indicau un deficit guvernamental de 4% din PIB, anul trecut, urmând să urce la 4,9% în 2020, respectiv 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este, în principal, rezultatul creşterii pensiilor din vara anului trecut, în special a creşterii de 40% programată pentru septembrie 2020 şi a unei noi recalculări a pensiilor, programată pentru septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Eurpene subliniază că, din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale", se arată în raportul executivului comunitar.

Comisia Europeană precizează că, la data de 6 februarie, autorităţile noastre au trimis o scrisoare în care prezintă o serie de factori relevanţi pe care Comisia să le ia în considerare în analiza sa.

Autorităţile de la Bucureşti susţin că deteriorarea deficitului bugetar în 2019 se explică în mare parte prin creşterea cheltuielilor de personal, cu asistenţa socială şi investiţiile, în timp ce veniturile au rămas în mare parte neschimbate ca pondere în PIB. De asemenea, autorităţile române subliniază că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 arată o ajustare graduală a deficitului bugetar pe termen mediu, chiar dacă va rămâne peste valoarea de referinţă de 3% din PIB până în 2021. Autorităţile explică faptul că ritmul consolidării fiscale este limitat de cadrul legal existent, în special de prevederile din noua lege a pensiilor adoptată de Parlament în 2019.

Ziarul BURSA a scris încă de la jumătatea lunii decembrie, citând analiştii din piaţă, că deschiderea procedurii de deficit excesiv de către Uniunea Europeană la adresa ţării noastre este iminentă. La acea vreme, Ionuţ Dumitru, fostul şef al Consiliului Fiscal, ne-a transmis: "Se poate întâmpla oricând, mai ales că anul acesta (n.r. 2019) avem o creştere masivă, de peste 4%, iar proiectele de buget de anul viitor prevăd un deficit de peste 3%. Anul viitor va fi foarte greu, dar din 2021 ar trebui să facem eforturi să aducem deficitul sub 3%".

Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, a adăugat că, cel mai probabil, timp de doi-trei ani se va încerca aducerea deficitului bugetar la un nivel mai mic de 3%. Domnia sa ne-a explicat, în decembrie: "Anul acesta (n.r. în 2019) probabil că vom avea un deficit de circa 4,5%, nivel ce declanşează procedura de deficit excesiv al UE. Trebuie luate măsuri pentru a duce deficitul măcar la sub 3%. În acest sens, avem nevoie de o politică fiscală anti-ciclică, dar va fi extrem de greu de dus la îndeplinire, după ce am avut o politică pro-ciclică timp de mai mulţi ani".

Primele măsuri care ar trebui adoptate pe termen scurt în cadrul unei politici anti-ciclice ar fi reducerea cheltuielilor. Pe termen lung, ar trebui crescute veniturile, însă acest lucru este destul de greu de realizat, pentru că este nevoie de informatizarea ANAF, iar procesul va dura cel puţin un an, ne-a mai spus Adrian Codirlaşu.

Potrivit domniei sale, după declanşarea procedurii de deficit excesiv, prima măsură pe care ar trebui să o luăm este reducerea deficitului şi furnizarea unui plan către Comisia Europeană. În funcţie de cât de credibil va fi acest plan, CE poate lua sau nu măsuri împotriva României. În caz extrem, se poate ajunge până la tăierea fondurilor europene, avertizează domnul Codirlaşu.

Anul acesta a debutat cu un deficit bugetar de 0,46 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, ianuarie 2020 fiind prima lună cu deficit din anii de după criză.