AMRCR:  "Propunerile legislative privind comercializarea produselor alimentare subminează comerţul modern"

Principalul scop al amendamentelor propuse la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare nu este sprijinirea producătorilor autohtoni, ci îngreunarea nejustificată a activităţii marilor lanţuri comerciale, este de părere preşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), George Bădescu.

Amendamentele aduse legii respective impun supermarketurilor să comercializeze produse din "lanţul scurt de aprovizionare", adică locale şi regionale, în proporţie de minim 51%.

George Bădescu a declarat: "În opinia membrilor asociaţiei, scopul principal urmărit de această modificare legislativă este afectarea, chiar subminarea activităţii marilor lanţuri comerciale, printr-un mix de măsuri care vizează modelul de business, fapt care ar putea conduce în final la crearea unui mediu extrem de ostil în care acestea operează".

Aflat în faza finală a procesului legislativ în Camera Deputaşilor, care este for decizional, proiectul de modificare a Legii 321 este dezavuat de către reprezentanţii reţelelor de retail din România, cele mai vocale critici îndreptându-se împotriva prevederilor care vizează obligativitatea marilor centre comerciale de a achiziţiona în proporţie de cel puţin 51% produse provenite din lanţul alimentar scurt. Conform reprezentanţilor AMRCR, această iniţiativă este o încercare de a proteja producătorii autohtoni de concurenţa producătorilor externi, într-o totală contradicţie cu principiilor pieţei libere şi a valorilor comunităţii europene.

"Legea nu vine însă în sprijinul producătorilor români, în condiţiile în care termenul de lanţ scurt de alimente nu echivalează cu eliminarea concurenţei produselor româneşti, prin urmare nu există în mod concret condiţii avantajoase", a concluzionat George Bădescu.

La rândul său, Florin Căpăţână, vicepreşedinte AMRCR, a precizat că legea nu poate fi aplicată în condiţiile în care producătorii autohtoni nu au capacitatea de a acoperi stocul prevăzut de proiectul legislativ. "Dacă necesarul de carne este definit în România, de unde poate să se aprovizioneze toate lanţurile de magazine ca să aibă 51% pe raft? Este imposibil', a spus Căpăţână.

Soluţia pe care reprezentanţii marilor reţele comerciale o propun pentru îmbunătăţirea situaţiei producătorilor autohtoni, ca alternativă la măsurile prevăzute de amendamentele la Legea 321/2009, este reprezentată de încurajarea asocierii între micii producători. În acest sens, Adrian Manolache, avocatul AMRCR, a specificat că una dintre principalele responsabilităţi ale autorităţilor publice este crearea unui cadru propice pentru concretizarea acestei asociativităţi.

Domnul Manolache a declarat: "Din păcate nu există un pachet legislativ şi suficientă susţinere din partea statului pentru a-i cointeresa, pentru a-i face pe producătorii români să adopte acest model de activitate, să se unească, pentru a putea produce eficient, ieftin. Trebuie să recunoaştem că preţul este un element important în decizia de cumpărare a consumatorului. Îmi place să văd produse româneşti pe rafturile magazinelor. Ne batem cu pumnii în piept că produsele româneşti sunt cele mai bune, cele mai gustoase, nu au aditivi, pesticide, dar să fim oneşti, există produse de calitate superioară din Polonia, Spania, Italia, Germania, care sunt la fel performante din punct de vedere calitativ şi la costuri mai mici. De ce? Pentru că toţi acei producători produc eficient, la scară mare, şi automat competitivitatea acelor produse este de necontestat. Producătorii români trebuie să înţeleagă că sunt mecanisme de piaţă, de producţie, care trebuie urmate. Nu putem să avem pretenţia să fim prezenţi în lanţurile de magazine în condiţiile în care livrăm cu o camionetă. Nu putem să avem pretenţia să fim în marile lanţuri în condiţiile în care nu putem să avem infrastructuri de depozitare".

Alte prevederi criticate de liderii AMRCR au ca obiect eliminarea aşa numitei taxe pe raft, care ar determina creşterea preţurilor la produsele alimentare şi impunerea unor termene de efectuare a plăţilor, considerate "draconice" de către reprezentanţii marilor reţele comerciale.

George Bădescu a declarat: "O altă măsură care face parte din mixul acela se referă la inserarea unor termene de plată extrem de restrictive, am putea spune drastice sau chiar draconice. În cazul produselor proaspete se referă la 7 zile, fără a exista o justificare pentru un astfel de termen extrem de strâns. În cazul unui magazin modern sunt sute, poate chiar mii de facturi care se operează într-o singură zi. Dacă plăţile respective vor trebui să se facă în limita acestui termen extrem de scurt va necesita nu numai din partea magazinului, dar şi din partea furnizorului, un sistem IT foarte important pentru ca această procesare a facturilor să nu consume timp. De asemenea, se impune prin lege recepţia pe loc a mărfii în anumite cazuri. În cazul în care ai constatat că unele produse nu corespund standardelor sau înţelegerilor făcute prin contract atunci va fi foarte greu să faci acest lucru pe loc".

În context, reprezentanţii Consiliului Concurenţei consideră că proiectul de lege prin care supermarketurile vor fi obligate să comercializeze produse româneşti în proporţie de 50% ar putea genera probleme legate de aprovizionare.

Daniela Bădilă, director general în cadrul Consiliului Concurenţei, a declarat, potrivit Agerpres: "Consiliul Concurenţei nu se opune proiectului de lege. Înţelegem că pentru sănătate primează consumul de produse proaspete. De asemenea, înţelegem că producătorii locali trebuie ajutaţi, dar nu ştiu dacă aceasta este cea mai bună variantă".

Potrivit acesteia, Consiliul Concurenţei a analizat proiectul şi a ridicat o serie de semne de întrebare, precum modul în care se va face aprovizionarea supermarketurilor cu produse româneşti.

"De asemenea, am ridicat întrebarea care vor fi autorităţile care vor verifica dacă aceşti comercianţi îşi vor îndeplini obligativitatea. În plus, nu ştim încă ce va fi denumit "produs românesc": produs în România sau produs de o companie cu capital românesc", a susţinut reprezentanta Consiliului.

În opinia sa, producătorii români ar trebui să se asocieze, pentru că, dacă vor rămâne disipaţi, nu vor putea reprezenta o forţă în negocierile cu retailerii.