ANALIZĂ AXA Schimbările climatice şi riscul cibernetic, provocările deceniului

• Schimbările climatice au întrecut pandemia în clasamentul îngrijorărilor exprimate de experţii în riscuri • Riscurile cibernetice devin din ce în ce mai grave • Guvernele şi companiile trebuie să aibă o colaborare cât mai strânsă pentru consolidarea rezilienţei sociale şi economice

Schimbările climatice au întrecut pandemia de Covid-19 în clasamentul îngrijorărilor exprimate de experţii în riscuri, plasându-se pe primul loc anul acesta, potrivit unei analize realizate de compania franceză de asigurări AXA SA, care menţionează că, în acelaşi timp, riscurile cibernetice devin din ce în ce mai grave. Acestea sunt elementele-cheie evidenţiate în raportul pe 2021 realizat de AXA cu privire la riscurile viitoare, care ilustrează clar necesitatea ca guvernele şi companiile din lume să colaboreze mai strâns ca să consolideze rezilienţa socială şi economică, constatare făcută şi de Forumul Economic Mondial.

Compania AXA realizează, în fiecare an, studii pe două grupuri: experţi în riscuri şi public. Anul acesta, analiza a fost efectuată pe un eşantion de aproape 3.500 de experţi din 60 de ţări, respectiv 20.000 de persoane din public din 15 ţări din întreaga lume.

Conform analizei, schimbările climatice au revenit în fruntea clasamentului de risc al experţilor, înlocuind pandemia, care s-a plasat pe primul loc în 2020. Experţii s-au exprimat în privinţa primelor cinci riscuri într-un interval de timp de cinci până la zece ani, iar aceştia consideră schimbările climatice drept cel mai mare risc, după un an cu valuri de căldură, incendii, inundaţii şi îngheţuri.

• Îngrijorarea legată de schimbările climatice - mai mare în Europa decât oriunde altundeva în lume

Sondajul AXA arată diferenţe regionale: îngrijorarea legată de schimbările climatice este mai mare în Europa decât oriunde altundeva în lume, atât în rândul experţilor, cât şi al publicului. În acelaşi timp, experţii din Africa şi America au temeri legate de pregătirea guvernelor naţionale pentru a face faţă riscului schimbărilor climatice.

Conform sursei, doar 19% dintre experţii chestionaţi consideră că guvernul lor este suficient de pregătit pentru riscurile legate de climă.

Renaud Guidee, director global de risc în carul AXA, spune: "Credem că aceasta este o dovadă solidă a necesităţii ca sectorul privat să îşi asume mai multă responsabilitate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Autorităţile pot ajuta acest demers prin aderarea la acorduri internaţionale care fac reglementările mai coerente între ţări şi în cazul schimbării guvernelor. Astfel ar fi create condiţiile pentru ca firmele să ia măsuri mai îndrăzneţe pentru gestionarea schimbărilor climatice".

Necesitatea unei colaborări mai strânse între sectoarele public şi privat este un element bine evidenţiat de cei intervievaţi, mai ales că al doilea mare risc indicat de experţi priveşte securitatea cibernetică. Mai mulţi respondenţi experţi au ales riscul cibernetic printre primele cinci riscuri ale deceniului. Preocuparea pe scară largă cu privire la riscurile cibernetice vine după un an în care restricţiile impuse de panddemia de Covid-19 au accelerat digitalizarea aproape a tuturor activităţilor economice.

Numai 26% dintre experţi spun că guvernele lor sunt pregătite pentru riscurile cibernetice, proporţie care nu s-a îmbunătăţit din 2019.

În ultimul an, criminalitatea cibernetică a devenit o industrie din umbră sofisticată, cu tot mai mulţi furnizori de "ransomware-as-a-service".

"În calitate de asigurători, vedem o nevoie urgentă de o mai bună aliniere între sectoarele privat şi public în gestionarea riscurilor cibernetice", spune Renaud Guidee, subliniind: "Este foarte dificil să distingi atacurile ransomware ale unor bande infracţionale foarte bine organizate de actele de război cibernetic sponsorizate de statele naţionale".

• Riscul legat de pandemie nu a dispărut

Riscul legat de pandemie nu a dispărut, conform analizei AXA, care menţionează că acesta s-a clasat pe locul al treilea în rândul experţilor, la nivel global, însă pe primul pentru public.

De fapt, încă un an de Covid-19 pare să fi făcut publicul mai îngrijorat decât experţii de problemele de sănătate, în sens mai larg: boli cronice, expunerea la substanţe nocive, poluare şi sănătate mintală.

Renaud Guidee declară: "În anii următori, ne aşteptăm ca problemele de sănătate să continue să apară pe «radar». Sistemele de sănătate au fost puse sub presiune de pandemie, mulţi lucrători din domeniu suferind de epuizare. Finanţele publice sunt, la rândul lor, sub presiune, iar populaţiile îmbătrânesc în multe societăţi".

• Pandemia a stimulat dezvoltarea soluţiilor digitale în domeniul sănătăţii

Pe latura pozitivă, analiza arată că pandemia a stimulat dezvoltarea de soluţii digitale în domeniul sănătăţii - la fel ca în multe alte sectoare -, de la consultaţii video până la diagnosticare automată. Actorii din sectorul public şi cel privat trebuie să colaboreze pentru a afla cum să îmbunătăţească eficienţa serviciilor de asistenţă medicală prin implementarea mai largă a acestor soluţii, conform sondajului.

La fel ca schimbările climatice şi riscurile cibernetice, riscurile pentru sănătate au fost evidenţiate atât de mass-media, cât şi de experienţele zilnice ale oamenilor, în ultimul an. Acest lucru explică de ce marea majoritate a respondenţilor - 84% dintre experţi şi 80% din publicul larg - spun că lumea este mai vulnerabilă la riscuri, în general, decât era în urmă cu cinci ani.

• Umanitatea poate gestiona riscurile viitoare

Din răspunsurile date în sondajul AXA, compania a identificat trei motive de optimism legat de faptul că umanitatea poate gestiona riscurile viitoare.

În primul rând, arată sursa, publicul este din ce în ce mai interesat de cooperarea globală: 55% dintre respondenţi consideră nivelul global cel mai eficient nivel de luare a deciziilor pentru gestionarea riscurilor, în creştere faţă de o proporţie de 50% în sondajul de anul trecut.

În al doilea rând, în ciuda preocupărilor legate de "infodemie" (n.r. răspândirea rapidă şi la scară largă atât a informaţiilor exacte, cât şi a celor inexacte) şi sentimentul anti-experţi, trei sferturi dintre respondenţi susţin că au încredere în capacitatea oamenilor de ştiinţă şi a cadrelor universitare de a rezolva viitoarele crize.

În cele din urmă, cei mai tineri respondenţi la sondaj au fost cel mai puţin pesimişti cu privire la faptul că lumea devine din ce în ce mai vulnerabilă, exprimându-şi încrederea în experţi, în oameni de ştiinţă şi în cooperarea la nivel global pentru găsirea de soluţii pentru riscurile viitoare.