ANALIZĂ CURTEA DE CONTURI:  Şase spitale din Bucureşti se vor prăbuşi în cazul unui cutremur puternic

În cazul unui seism puternic, şase spitale din Capitală riscă să se prăbuşească, arată Curtea de Conturi în raportul privind activitatea autorităţilor centrale, la capitolul Ministerul Afacerilor Interne, subcapitolul Analiză de audit privind performanţa managementului riscului seismic în Capitală, întocmit anul trecut pentru anul 2020.

"O zonă critică este cea identificată la nivelul Ministerului Sănătăţii. O treime dintre spitalele din Bucureşti administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorităţi în etapa de răspuns la seism. Astfel, din cele 55 de spitale din Bucureşti (administrate de Ministerul Sănătătii sau de municipalitate), 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36%, sau, altfel spus, un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic. Dintre acestea, 12 clădiri aparţinând unui număr de 6

spitale/institute au fost expertizate şi încadrate în clasa de risc seismic I, prezentând un pericol iminent de prăbuşire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977", precizează Curtea de Conturi.

De altfel, în documentul citat se arată că în municipiul Bucureşti consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat nu reprezintă o prioritate a autorităţilor statului.

"Nu există o inventariere şi o evidenţă a tuturor clădirilor cu vulnerabilitate seismică ridicată sau foarte ridicată existente pe teritoriul municipiului Bucureşti. De asemenea, s-a constatat faptul că nu există o procedură care să reglementeze modul în care imobilele sunt introduse în listele imobilelor încadrate în clase de risc seismic. Nu a fost elaborată şi aprobată o strategie de consolidare pe termen lung a celor aproximativ 2500 de clădiri de locuit cu risc seismic ridicat din Bucureşti. Deşi în perioada derulării auditului, Primăria Municipiului Bucureşti a intensificat acţiunile de consolidare a imobilelor cu grad ridicat de risc seismic, ritmul de consolidare în baza programelor anuale de acţiuni este în continuare foarte lent, în 23 de ani fiind consolidate doar 73 de clădiri", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Autorii documentului menţionează că situaţia este similară şi în cazul clădirilor monument istoric, în 25 de ani fiind restaurate seismic doar 15 monumente istorice, fondurile alocate pentru Capitală în vederea consolidării clădirilor monument istoric de către Ministerul Culturii fiind aproape nule.

Textul analizei mai arată că un cutremur major ar putea duce la inundarea Capitalei până în zona Splaiul Unirii.

"Au fost identificate deficienţe importante, care necesită de urgenţă lucrări de interventie în ceea ce priveşte reţeaua de metrou, poduri, podeţe, pasaje, dar şi construcţiile hidrotehnice (barajul Lacul Morii, construcţiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmboviţa). Drept urmare, în situaţia producerii unui cutremur major, există posibilitatea ruperii barajelor de beton şi/sau de pământ, producându-se inundaţii până în zona Splaiul Unirii", se arată în analiza efectuată de Curtea de Conturi.

Inspectorii Curţii avertizează şi asupra faptului 70% dintre podurile aflate pe raza teritorială a municipiului Bucureşti şi administrate de Compania Naţională de Căi Ferate CNCF-CFR nu au fost expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic, majoritatea acestor obiective fiind construite între anii 1922-1973.

De asemenea, se constată că la nivelul municipiului Bucureşti nu există hărşi de microzonare seismică cu valoarea normativă. În Capitală, hărţile respective sunt elaborate de specialişti seismologi, dar nu sunt parte a unor reglementări tehnice în domeniul construcţiilor. Hărţile de microzonare pentru municipiul Bucureşti prezentate şi utilizate de Primăria Capitalei nu au valoare normativă ca parte a unei reglementări tehnice obligatorii, ci sunt doar informative.

"În acest sens, lipsa hărţilor de microzonare seismică este determinată de neasigurarea de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, ca autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor şi cu rol principal în reducerea riscului seismic, a demersurilor necesare

pentru realizarea hărţilor de microzonare seismică a Capitalei. Totodată, entităţile auditate nu au implementat sistemele de avertizare timpurie (REWS) în cazul producerii unui seism. Mai mult, nu există acte normative de reglementare a obligativităţii montării de instalaţii şi echipamente care să permită oprirea automată a gazelor şi lichidelor sub presiune la intrarea în clădiri, pe de o parte, iar pe de altă parte care să oprească scurgerile de gaze apărute în timpul unui cutremur major", arată Curtea de Conturi.

Analiza de audit mai menţionează că media anuală a cheltuielilor efectuate de primăriile de sector şi Primăria Capitalei pentru situaţii de urgenţă este foarte mică, în mai multe cazuri, în perioada 2014-2019, fiind de sub 0,1%, acest aspect evidenţiind faptul că, la nivel local,

domeniul managementului dezastrelor este subfinanţat.

Misiunea de audit a mai evidenţiat faptul că MDLPA nu a realizat de peste trei ani atribuţiile pe care le are în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal în managementul riscului de cutremur, tergiversând îndeplinirea acestor obligaţii din diverse motive, şi că de peste 10 ani, prin reorganizările succesive, domeniul construcţiilor şi al reducerii riscului seismic nu mai reprezintă o prioritate pentru această respectivul minister.