ANALIZĂ EULER HERMES: Cine se teme de inflaţie?

În timp ce preţurile crescute vor persista până în a doua jumătate a anului 2022, rezervele de numerar ale companiilor, care înregistrează valori consistente, atât în zona Euro acolo unde, înainte de criza COVID însumau aproximativ 690 miliarde EUR, cât şi în SUA, cu o valoare de aproximativ 765 miliarde de dolari, devin cheia amortizării problemelor. Ca reacţie a problemelor pe lanţul de aprovizionare, din 2021, companiile şi-au crescut cheltuielile de capital pentru a evita pierderea oportunităţilor de vânzare, lucru ce se poate observa în creşterea masivă a stocurilor. De asemenea, creşterea cererii din anul precedent a ajutat companiile să îşi mărească marja de profit. Astfel, analiştii Euler Hermes se aşteaptă ca atât companiile din SUA, cât şi cele din zona Euro, să aibă de câştigat la capitolul profitabilitate în 2022, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, creşterea vânzărilor estimate ar trebui să permită firmelor să compenseze salariile mai mari (+4.7% in SUA şi +2.5% în zona Euro), creşterea ratelor dobânzii (+75bps SUA, +25bps zona Euro) şi a preţului petrolului. Analiştii Euler Hermes preconizează creşteri puternice de profitabilitate pentru sectoarele de construcţii, maşinării şi echipamente din SUA, respectiv pentru industria de echipamente casnice din zona Euro, în timp ce, pentru sectorul industrial al metalelor din zona Euro, care a avut performanţe foarte bune în 2021, aceştia prognozează o pierdere din profitabilitatea câştigată anul precedent.

"În cazul României, printre sectoarele cele mai afectate de creşterea costurilor energetice pe termen scurt regăsim transporturile, construcţiile, dar şi agricultura. În cazul metalelor, creşterile de costuri cu energia au fost uşor transferate până acum în costurile finale datorită unui aport susţinut pe partea de cerere din construcţii (în principal din segmetul rezidenţial), dar şi datorită unor costuri majorate pe partea de logistică. Din aceleaşi motive, dar cu o intensitate mai redusă şi sectoarele bunurilor de larg consum, echipamente IT, electronice au transferat costurile în creştere în preţurile finale, fiind susţinute de un consum stabil. Felul cum va evolua cel din urmă sub presiunea unor dobânzi la credite mai mari va determina gradul de impact al inflaţiei asupra profitabilităţii majorităţii sectoarelor.",declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes România

Deşi un studiu efectuat la finalul anului 2021 previziona că o mare parte din companii intenţionau să mărească preţurile, realitatea arată că doar câteva dintre acestea aveau capacitatea de a redirecţiona costurile mai mari ale materiilor prime în preţul plătit de cumpărătorul final: cei din industria petrolului, transportului aerian sau industria textilelor, precum şi câteva sub-sectoare de prelucrare a alimentelor. Cu toate acestea, sumele consistente care deja există în conturi, profitabilitatea crescută şi cheltuielile de capital protejează, deocamdată, majoritatea companiilor din SUA şi zona Euro de creşterea preţurilor la materii prime. În 2021, creşterea acestora a depăşit, procentual, preţurile de retail din cele mai multe sectoare ca rezultat al problemelor din lanţurile de aprovizionare, a creşterii cererii, a ofertei restrânse de mărfuri precum şi a creşterii stocurilor de criză. Cu toate acestea, doar 40% dintre sectoarele economice de pe cele două maluri ale Atlanticului au înregistrat creşteri mai rapide la preţurile de retail decât la cele en-gros. Pe termen lung însă, 53% din sectoarele economice ale zonei Euro (inclusiv auto, echipamente sportive şi farma) au avut creşteri mai rapide ale preţurilor în retail decât en-gros, spre deosebire de doar 25% din industriile Statelor Unite.

Inflaţia va rămâne la peste 2% până în 2023

Deşi este de aşteptat ca inflaţia să rămână la peste 2% până în 2023, băncile centrale vor majora treptat ratele dobânzilor, generând creşteri ale costurilor de finanţare pentru companii. Totuşi, acestea vor putea rezista unui ciclu moderat de înăsprire a politicii monetare. Cu toate acestea, impactul ratelor mai mari ale dobânzilor în economia reală poate fi mai lent, datorită volumelor mari de numerar ale companiilor (+27% faţă de 2019). Astfel, analiştii Euler Hermes, estimează că o creştere de +100bp a ratelor dobânzilor cheie, care s-ar traduce într-o scădere a marjelor corporaţiilor nefinanciare de -1pp în Germania, -2,3pp în Franţa, -1,5pp în Regatul Unit şi -1,4pp în Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, dacă ratele dobânzilor cresc mai repede decât se aşteptă, sectoarele cu efect de levier ridicat şi riscante ar fi afectate.

Chiar şi asa, există 3 scenarii care pot ameninţa companiile. Primul scenariu este generat de o creştere bruscă a preţului la petrol şi gaze ca o consecinţă a escaladării tensiunilor geopolitice dintre Rusia, Ucraina şi NATO. Creşterea salariilor, care în ultimul an ajung să depăşească 10% precum şi ratele dobânzilor crescute cu mai mult de 200bp reprezintă alte două scenarii care ameninţă companiile.

"Ultimele evenimente geo-politice legate de intervenţia armatei ruse în Ucraina confirmă înscrierea în primul scenariu. Preţul barilului de petrol depăşeşte 100 de dolari pentru prima oară de la momentul anterioarei agresiuni din ţara vecină, iar creşterea abruptă a preţului gazului, concomitent cu cea a barilului, indică menţinerea presiunii asupra preţurilor energetice şi, implicit asupra inflaţiei.", declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes România

Cu siguranţă, un şoc al preţurilor ar supune industria energetică şi a prelucrării metalelor unui risc imediat. Se estimează că o creştere a preţului petrolului la 100 USD/baril ar reduce marja de profitabilitate a sectorului energiei cu mai mult de 2%. În plus, prelucrarea alimentelor, a metalelor şi industria auto au costuri mari generate de cererea lor pentru produse din metal. Retailul este cel mai dependent de costurile logistice, în timp ce sectorul de petrol şi gaze naturale cheltuie foarte mult pe zona de servicii (suport operaţiuni, explorare, etc.). Astfel, simulând un şoc al preţurilor mărfurilor în contabilitatea a mai mult de 1600 de firme din SUA şi zona euro se observă că atât sectorul energetic cât şi cel de prelucrare a metalelor din ambele regiuni sunt cele mai predispuse la o scădere a profitabilităţii.

Ce se întamplă în cazul în care presiunile inflaţioniste generează creşteri ale salariilor?

Sectorul transporturilor din SUA şi zona Euro, precum şi cele de software & IT din zona Euro şi de electronice din SUA se află în prima linie în cazul unui astfel de scenariu. Creşterea accelerată a salariilor va mări costurile companiilor în 2022. Astfel, analiştii se aşteaptă la creşteri ale salariilor de 4.7% în SUA, 2.5% în Franţa şi 2.6% în Germania, care se vor aplana în a doua jumătate a anului, în timp ce, creşterile de productivitate vor rămâne constante, în special în zona Euro.

Chiar dacă este de aşteptat ca inflaţia să scadă până în 2022, pe măsură ce perturbările legate de pandemie se ameliorează, creşterea susţinută a preţurilor ar putea expune Marea Britanie şi Franţa cel mai mult riscului ca o buclă de creştere între salarii şi preţuri să se materializeze la sfârşitul anului 2022 şi în 2023. Astfel, costurile salariale ale firmelor sunt uşor mai mari în sectoarele industriale ale zonei Euro decât în SUA, sectoarele care cheltuie cel mai mult pe personal fiind produsele farmaceutice, computerele, textilele şi echipamentele electrice. În cazul unei creşteri salariale cu 10%, profitabilitatea sectorului transporturilor, atât în SUA, cât şi în zona euro, ar fi afectată sever. Serviciile software şi IT din zona euro sunt, de asemenea, vulnerabile. În SUA, al doilea cel mai expus sector este cel al electronicelor, se arată în comunicat.