ANALIZĂ FINANCIAL TIMES: Sectorul alimentar, ameninţat de o criză de finanţare

Dintre numeroasele probleme cauzate de pandemia de Covid-19, cele mai vizibile au fost nesiguranţa alimentară, dispariţia întreprinderilor mici şi volatilitatea pieţei activelor, potrivit unei analize realizate de Financial Times (FT), care arată că toate aceste lucruri ar putea să se înrăutăţească din cauza unei schimbări financiare neaşteptate, dar importante.

Conform sursei, băncile mari, inclusiv ABN Amro NV, ING Groep NV şi BNP Paribas SA, fie se retrag de pe segmentul finanţării comerţului cu mărfuri, fie îşi reduc activitatea din domeniu, lucru care va genera "o gaură de finanţare" pentru unii fermieri, producători şi distribuitori agricoli, dar şi pentru lanţurile de distribuţie a alimentelor şi alte companii mici şi mijlocii care reprezintă părţi esenţiale ale sectorului alimentar global.

Michael Greenberger, profesor la Carey School of Law din cadrul Universităţii din Maryland, fost director de tranzacţionare şi pieţe la Comisia de Tranzacţii Futures cu Materii Prime din SUA, consideră că problema menţionată este ca un iceberg gigant care nu a ieşit deocamdată la suprafaţa pieţelor financiare, unul care nu poate fi văzut acum, dar spre care, totuşi, ne îndreptăm. Domnia sa şi-a exprimat temerea că societăţile agricole de rang doi şi trei, care depind de finanţarea de la bănci pentru transport sau producţie, dar şi pentru hedging (acoperirea riscului valutar) într-o industrie volatilă, nu vor mai putea obţine banii necesari sau vor fi obligate să plătească dobânzi mai mari creditorilor "din umbră" (non-bancari), situaţie care ar putea să ducă la creşterea preţurilor alimentelor.

În opinia profesorului Greenberger, s-ar putea să vedem, de asemenea, o concentrare corporativă mai mare şi un risc de piaţă crescut în următoarele câteva luni.

"Fiecare producător comercial trebuie să-şi acopere riscul prin contracte futures", spune Michael Greenberger, care subliniază că ciclurile de creştere durează luni, timp în care preţurile pot fluctua extrem de mult. "Pentru ca să realizeze acest lucru, este posibil să aibă nevoie de finanţare a tranzacţiilor comerciale pe termen scurt", mai declară Michael Greenberger.

Potrivit sursei, dacă băncile sunt dispuse să acorde împrumuturi numai celor mai mari şi mai cunoscuţi jucători, precum traderii globali majori de mărfuri Vitol Group, Trafigura şi Mercuria, sau giganţii agricoli americani, inclusiv Cargill, ADM şi Bunge, atunci producătorii mici şi mijlocii vor fi forţaţi să apeleze la băncile "din umbră", o practică deja obişnuită. Analiza arată că acest lucru, alături de lipsa de transparenţă care vine din faptul că nu există un centru unic de compensare pentru astfel de tranzacţii, face aproape imposibil pentru creditori să afle dacă, de exemplu, un împrumutat promite aceeaşi garanţie de mai multe ori.

Deja există semne ale riscurilor iminente, notează FT, menţionând că primăvara trecută, o serie de scandaluri din sectorul de tranzacţionare a mărfurilor din Singapore a evidenţiat nu doar frauda, ci şi faptul că domeniul este deosebit de riscant pentru băncile mari.

Având în vedere presiunea cu care se confruntă deja băncile, respectiv cerinţe mai mari de capital în contextul reglementărilor internaţionale, solicitări majore de finanţare din cauza pandemiei, nu este de mirare că multe dintre acestea au decis să renunţe la finanţarea tranzacţiilor comerciale sau au ales să facă afaceri doar cu cei mai mari clienţi, care au bilanţuri solide, conform FT.

Acest lucru exacerbează o tendinţă existentă, care se va consolida post-Covid-19: cele mai mari companii devin şi mai mari, iar cele mici vor dispărea. Acest lucru a fost evident în agricultură, ca în multe alte sectoare, cu mult înainte ca pandemia să lovească, notează sursa, adăugând că actuala criză a expus puternic vulnerabilităţile puterii de monopol în sectorul alimentar, creând surplus de aprovizionare în unele zone şi lipsuri, respectiv preţuri mai mari în alte regiuni.

Câteva companii mari au domenii pe care le controlează, cum sunt ambalarea cărnii şi producţia de cereale, făcând adesea afaceri cu un singur tip de distribuitor - un restaurant, de exemplu, dar nu un magazin alimentar, subliniază FT, precizând că rezultatul a fost un sistem "eficient" din punct de vedere economic, dar care s-a dovedit a fi destul de fragil.

În opinia profesorului Greenberger şi a altor experţi, schimbările marilor bănci în privinţa finanţării comerţului ar putea expune o astfel de fragilitate.

"Prima îngrijorare priveşte posibilitatea de a obţine un contract futures. Vor trebui micii producători să plătească mult mai mult pentru unul?", se întreabă Michael Greenberger, adăugând că în situaţia în care unii dintre aceştia nu vor putea face faţă unei asemenea situaţii, va apărea o perturbare în lanţurile de aprovizionare, ceea ce va duce la mai mult haos şi la nesiguranţă alimentară la sfârşitul acestui an.

În opinia sa, acest lucru ar putea provoca volatilitatea pieţei în cazul în care suficient de multe companii agricole care se finanţau masiv ar ieşi din afaceri.

Nu numai că dispariţia fermierilor mai mici ar avea un efect asupra altor afaceri, inclusiv ambalarea, fabricarea şi transportul din domeniu, dar datoriile lor ar putea deveni un risc de piaţă mai larg, conform analizei.

FT atrage atenţia că, pe fondul costurilor mai mari de creditare pentru o mare parte dintre producătorii agricoli, preţurile produselor alimentare vor creşte, afectând în primul rând consumatorii afectaţi de şomaj, iar tulburările sociale şi chiar revoluţiile încep adesea atunci când preţurile alimentelor şi combustibililor se majorează.