ANALIZĂ INDEPENDENTĂ DELOITTE, COMANDATĂ DE ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A CONCESIONARILOR OFFSHORE DIN MAREA NEAGRĂ  42 de miliarde de dolari - impactul în PIB al investiţiilor offshore din Marea Neagră, între 2018-2040

• Venituri la bugetul de stat de peste 26 miliarde dolari din investiţiile din Marea Neagră

Investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera, până în 2040, venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 miliarde de dolari şi vor aduce un plus de 40 miliarde USD PIB-ului României, potrivit analizei independente "Contribuţia proiectelor de explorare şi producţie a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei româneşti", realizată de Deloitte, la solicitarea Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN). Documentul mai arată că, tot în aceeaşi perioadă, impactul asupra pieţei muncii se traduce prin susţinerea unui număr mediu anual de peste 30.000 de locuri de muncă.

Din cele 26 miliarde de dolari, cea mai mare sumă, respectiv 9,5 miliarde de dolari, va fi reprezentată de impozitul pe profitul companiilor, potrivit Deloitte, care mai arată că, din TVA şi accize, vor veni 3,7 miliarde de dolari, din contribuţiile la asigurările sociale - 6,5 miliarde de dolari, din redevenţe - 5,5 miliarde de dolari, iar 0,8 miliarde de dolari - impozit pe venit.

Conform raportului, proiectele din Marea Neagră vor permite, ulterior asigurării consumului intern de gaze, întărirea rolului României în asigurarea securităţii energetice regionale, transformând-o în ţară exportatoare de siguranţă energetică. Analiza Deloitte precizează că 35% din producţia realizată în perioada de analiză ar putea fi exportată, diferent-a urmând să acopere declinul producţiei onshore şi creşterea consumului din România.

"Există premise ca 65% din acest gaz să fie consumat în România", a declarat, ieri, Răzvan Nicolescu, senior expert în cadrul Deloitte, în cadrul conferinţei de presă cu ocazia lansării raportului, adăugând: "Statul trebuie să aibă o strategie privind creşterea consumului de gaze şi relansarea industriei, dar este o decizie a statului dacă îşi face o astfel de strategie. În ultima vreme, pare că există un interes al autorităţilor de a sprijini o astfel de strategie".

Analiza Deloitte se bazează pe o producţie de gaz offshore de circa 170 de miliarde metri cubi, iar cota medie a redevenţelor luate în considerare pentru exploatările de mare adâncime a fost de 13%, iar pentru exploatările de mică adâncime de 12%.

Preţul de vânzare a gazelor naturale urmează estimările PRIMES - Scenariul de referinţă până în anul 2020, ulterior aplicându-se estimările Deloitte. Companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră (CAPEX), în perioada 2018 - 2040, conform raportului. Din aceste investiţii, 54% vor avea impact pentru economia noastră, restul fiind achiziţii din import.

De asemenea, proiectele offshore vor genera un OPEX cumulat de 6,5 miliarde de dolari pentru industria upstream la nivel offshore, din care 82% pe piaţa internă.

Producţia de bunuri şi servicii cumulată generată adiţional prin intermediul proiectelor de investiţii offshore se ridică la 71,3 miliarde de dolari, conform Deloitte.

Impactul sectorului offshore asupra balanţei de plăţi, în perioada 2018-2040, este zero, având în vedere că impactul importurilor de echipamente şi servicii va fi echilibrat de veniturile viitoare din exportul de gaze naturale, mai precizează analiza.

Specialiştii Deloitte au afirmat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că impactul proiectelor offshore asupra economiei româneşti a fost evaluat pe baza modelului Input-Output elaborat de laureatul Nobel, economistul american Wassily Leontief. "Acest nou raport de impact elaborat de Deloitte oferă o radiografie a activităţilor economice din Marea Neagră ce sperăm să contribuie la înţelegerea importanţei derulării acestor investiţii", a declarat Dinu Bumbăcea, Partener Coordonator Deloitte Consultanţă.

• RĂZVAN NICOLESCU (DELOITTE): "Nu vom mai importa gaze de la ruşi, după ce va începe producţia din Marea Neagră"

Ţara noastră nu va mai avea nevoie de importurile de gaze din Federaţia Rusă, după ce va începe extracţia din Marea Neagră, România putând urca pe primul loc în topul ţărilor europene cu cea mai mică dependenţă de importurile de energie, a declarat, ieri, Răzvan Nicolescu, senior expert în cadrul Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. "Din ultimele date raportate de Eurostat, România este în acest moment pe locul trei în topul ţărilor cu cea mai mică dependenţă de importuri, iar odată cu producţia de gaze din Marea Neagră avem toate şansele să îmbunătăţim această performanţă. Aceasta înseamnă că putem ajunge chiar pe primul loc din acest punct de vedere. (...) Cred că România este într-o situaţie privilegiată, având sursa", a arătat Nicolescu, citat de Agerpres. El a explicat că din perimetrele offshore s-ar putea extrage în total 170 de miliarde de metri cubi, adică 5 miliarde de metri cubi anual, în medie, din care 65% ar putea fi consumat în ţară.

Răzvan Nicolescu a arătat că producţia din Marea Neagră va suplini declinul estimat pentru următorii ani în ceea ce priveşte extracţia onshore: "Vom avea un milion de noi consumatori în următorii 10 ani, având în vedere că sunt peste trei milioane de gospodării în România care în continuare se încălzesc cu biomasă. Estimăm că industria chimică şi cea petrochimică îşi vor reveni. În plus, există proiecte pentru noi centrale pe gaze şi pentru retehnologizarea altora, care să utilizeze aceste resurse, astfel că, la nivel naţional, consumul de gaze ar putea reveni la nivelul din 2014".

El a adăugat că, începând cu anul 2022, se aşteaptă şi un export de un miliard de metri cubi de gaze din România spre Republica Moldova.