Analiză "Mother Jones": "Cum a promovat Hillary Clinton fracturarea hidraulică în lume"

O publicaţie axată pe jurnalism investigativ din SUA numită "Mother Jones" relatează cum Departamentul de Externe american condus de Hillary Clinton a urmărit să promoveze şi să convingă guvernele unor state, inclusiv România, să accepte fracturarea hidraulică folosită de companiile americane precum Chevron şi Exxon.

Potrivit unor interviuri, surse diplomatice, dar şi alte documente obţinute de "Mother Jones", oficiali americani - unii dintre ei cu legături puternice în industrie - au ajutat companii din Statele Unite să obţină concesiuni profitabile la nivel internaţional pentru fracturarea hidraulică.

Potrivit unui articol publicat pe pagina de internet a "Mother Jones", în februarie 2012, Hillary Clinton s-a deplasat în Bulgaria, la Sofia, unde, alături de consilierii săi, s-a întâlnit cu liderii bulgari, inclusiv prim-ministrul Boyko Borissov, pentru a discuta despre mai multe subiecte. Însă, tema principală ar fi fost fracturarea hidraulică. Cu un an în urmă, Bulgaria semnase un acord pe cinci ani, în valoare de 68 de milioane de dolari, prin care oferea gigantului petrolier Chevron concesiuni de milioane de hectare pentru exploatarea gazelor de şist. Populaţia bulgară s-a împotrivit acestui acord. Cu puţin timp înainte de aterizarea lui Clinton, zeci de mii de protestatari s-au adunat pe străzi purtând pancarde anti-fracturare hidraulică şi împotriva Chevron. Parlamentul bulgar a răspuns prin acordarea unui vot copleşitor pentru un moratoriu pe fracturare.

Clinton ar fi apelat la oficialii bulgari să mai dea o şansă fracturării hidraulice. Potrivit lui Borissov, oficialul american a fost de acord să aducă "cei mai buni specialişti pe această tehnologie nouă ca să prezinte beneficiile pentru populaţia bulgară", transmite publicaţia americană.

În România, în luna martie 2012, mii de oameni s-au adunat să protesteze împotriva altui proiect de fracturare marca Chevron, parlamentul analizând posibilitatea adoptării unui moratoriu propriu asupra gazelor de şist. Clinton ar fi intervenit, însărcinându-şi trimisul special pentru energie pe regiunea Eurasia, Richard Morningstar, să se împotrivească interdicţiilor de fracturare. Lobby-ul Departamentului de Stat american a culminat spre sfârşitul lunii mai 2012, când Morningstar a ţinut o serie de întâlniri pe problema fracturării hidraulice cu oficiali de rang înalt din Bulgaria şi România. Acesta a promovat agresiv tehnologia, printr-un interviu la postul de radio naţional al Bulgariei, declarând că această metodă ar putea duce la o scădere de cinci ori a preţului la gazele naturale. Cu câteva săptămâni mai târziu, parlamentul nostru a respins propunerea de interdicţie a fracturării hidraulice, iar Bulgaria şi-a temperat politica de interdicţie.

Hillary Clinton, care a fost învestită ca secretar de stat la începutul lui 2009, susţinea că gazele de şist pot sprijini rescrierea politicilor energetice globale. "Acesta este un moment de profundă schimbare", a afirmat aceasta la "Georgetown University".

"Ţările care erau dependente de alţii pentru energia lor sunt acum producători. Cum va forma aceasta evenimentele la nivel mondial? Cine va beneficia şi cine nu va beneficia?... Răspunsurile la aceste întrebări se scriu în acest moment, şi intenţionăm să jucăm un rol important", a mai afirmat Clinton. Fostul Secretar de Stat l-a desemnat pe David Goldwyn să fie trimisul ei special pentru afaceri cu energie la nivel internaţional. Misiunea acestuia era de "a eleva diplomaţia energetică ca o funcţie cheie a politicii externe a SUA".

Goldwyn a avut o istorie lungă de promovare a forărilor de peste ocean - atât ca oficial al Departamentului de Energie american sub conducerea lui Bill Clinton, dar şi ca reprezentant al industriei petroliere din SUA. Din 2005 până în 2009, acesta a fost în fruntea Asociaţiei de Afaceri dintre SUA şi Libia, organizaţie fondată iniţial de către companiile americane petroliere - inclusiv Chevron, Exxon Mobil şi Marathon - care se îngrămădeau să exploateze rezerva abundentă a Libiei. Goldwyn a făcut lobby pe lângă Congresul SUA pentru politici pro-libiene şi chiar s-a luptat cu legislaţia care ar fi permis familiilor victimelor din atentatul aerian cu bombă din Scoţia să dea în judecată guvernul Libiei pentru prusupusul său rol în doborârea avionului.

Potrivit canalelor diplomate scoase la iveală de WikiLeaks, una dintre primele măsuri ale lui Goldwyn la Departamentul de Stat a fost adunarea de executivi din industrie "pentru a discuta potenţialul impact internaţional al gazelor de şist", mai notează sursa. Ulterior, Hillary Clinton a trimis o cerere diplomatică solicitând diplomaţilor americani să strângă informaţii despre potenţialul fracturării hidraulice în ţările lor gazdă. Aceste eforturi s-au concretizat, în cele din urmă, în formarea Iniţiativei Globale pentru Gaze de Şist, care avea ca scop sprijinirea altor naţiuni să dezvolte potenţialul lor în exploatarea materiilor prime. Clinton a promis că va acţiona în favoarea acestei iniţiative "într-un mod care este pe cât posibil responsabil faţă de mediu".

Însă grupuri axate pe protejarea mediului de abia au fost consultate, mai notează publicaţia, în timp ce industria a avut un rol crucial. Godwyn a lansat iniţiativa în aprilie 2010, la o întâlnire cu Asociaţia Energiei a SUA, o organizaţie ce reprezintă Chevron, Exxon Mobil şi ConocoPhillips, toate urmărind fracturarea hidraulică de peste ocean.