ANDREI ANTIPA, VICEPREŞEDINTE AFM: "De la debutul programului Casa Verde au fost aprobate 14.000 de solicitări"

De la debutul programului Casa Verde Fotovoltaice, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat aproximativ 14.000 de solicitări de finanţare, a afirmat, ieri, Andrei Antipa, vicepreşedinte AFM, în cadrul unei dezbateri online despre digitalizarea sistemului energetic din România organizată de Asociaţia Bankwatch România. Andrei Antipa a fost întrebat câte dosare au fost depuse, câte au fost soluţionate, câtă putere s-a instalat prin acest program şi câţi bani a investit practic Administraţia Fondului pentru Mediu în acest program. Prin acest program persoanele fizice pot accesa până la 20.000 de lei pentru instalarea de fotovoltaice.

Totodată, Antipa a spus că programul va fi relansat începând cu luna decembrie. Bugetul disponibil va fi de 280 de milioane de lei, fonduri rămase nedistribuite după ce multe din dosarele depuse iniţial au fost respinse. Amintim că programul a fost blocat începând cu anul 2019 după suspiciuni de fraudă la înscrierea unor dosare.

Vicepreşedintele AFM Andrei Antipa a declarat: "Programul pentru fotovoltaice se relansează acum în decembrie pentru a putea consuma şi banii care nu au fost cheltuiţi. (...) Au fost 27.000 de solicitări (din septembrie 2019), dintre care aproximativ 14.000 au fost aprobate. Deci 14.000 (solicitanţi) au instalat panouri fotovoltaice în cei câţiva ani pe care i-am avut la dispoziţie pentru asta. Ca putere ce a fost generată de către cei 14.000 de utilizatori, este greu să spun pentru că nu am cifrele. Dar având în vedere că este vorba de circa 3 kw per panou putem să facem o matematică simplă, x14.000 de utilizatori şi ajungem la 42.000 de kw. (...) Este un proiect de pionierat. Trebuie să ne străduim să ajungem la nişte rezultate realiste care să poată fi simţite de beneficiarul real în sensul de aer curat, de eficienţă energetică, de consum redus. Din punctul acesta de vedere... este un proiect de succes pentru că nivelul a fost undeva pe la jumătate din proiectele depuse care au putut fi finanţate. Dar cum am spus, fiind pionierat succesul este limitat. Sperăm că acum, cu relansarea, să putem acoperi bugetul, chiar să depăşim şi să rezolvăm mai mult din punctul acesta de vedere".

În debutul lunii noiembrie, Lorand Arpad Fulop, preşedintele AFM, a dat asigurări că de această dată programul "va merge total diferit".

"Nu e posibil să stea persoana fizică 2 ani până dosarul va fi evaluat. Ceea ce am promis e că fotovoltaicele care se depun în decembrie în cel mai rău caz până în iunie le contractăm", a spus preşedintele AFM în debutul acestei luni.

Andrei Covatariu, expert în energie, a spus la rândul său, ieri, că conceptul de prosumator a fost definit în legislaţie abia în 2018 după ce s-a discutat mai mulţi ani despre importanţa sa. Potrivit acestuia, programul Casa Verde trebuie accelerat.

"Încă de atunci se vorbea despre fondurile de la AFM, ulterior au venit şi iată că la 3-4 ani de atunci încă sunt destule poticneli în accesarea lor. Sigur, există aplicaţii dar cred că potenţialul este mult peste ceea c e s-a întâmplat până acum. (...) În zona aceasta de finanţare, în special pentru zona de prosumatori, cred că debirocratizarea şi accelerarea proceselor de aplicare, verificare şi finanţare sunt cheie pentru deblocarea şi accelerarea adopţiei consumului descentralizat", a spus Covatariu.

La rândul său, Valeriu Binig, director al departamentului Reglementări şi Antitrust la Enel România, a afirmat că fotovoltaicele instalate au o utilizare anuală de circa 25% şi a explicat inclusiv impactul acestor instalaţii.

"Din ce am înţeles s-au instalat 14.000 de instalaţii a 3 kw, ceea ce înseamnă 42 de MW instalaţi. O instalaţie de fotovoltaic are un grad de utilizare anuală cam la 25%, deci putem considera că aceste instalaţii produc 10 MW în medie. Haideţi să presupun că merg 8.000 de ore pe an, deci asta înseamnă că produc 80.000 de MWh anual. Dacă aceşti 80.000 de MWh ar fi fost produşi dintr-o centrală pe lignit care emite 0,9 tone de CO2 pe fiecare MWh produs se cheamă că am făcut o economie de 72.000 de tone de CO2 pe an. Plus, dacă ne legăm de producţia de cărbune, SOx, NOx, cenuşă, extras, distrus sol fertil şi aşa mai departe... dar nu vreau să intru în detalii pentru că nu este garantat că toată această producţie înlocuieşte producţie pe lignit, dar e numai un caz ilustrativ pentru discuţia de aici", a explicat Valeriu Binig.

Totodată, reprezentantul Enel România a mai arătat că digitalizarea este o oportunitate de afaceri. Acesta a detaliat parţial cum va funcţiona sistemul energetic pe viitor, inclusiv cel de distribuţie, în cazul unei digitalizări extinse.

"Digitalizarea este o oportunitate de afaceri şi primii care investesc sunt agenţii economici din sector dacă are sens (investiţia). (...) Tranziţia energetică e caracterizată de descentralizare, decarbonare şi digitalizare. Mai sunt unii care adaugă electrificare sau urbanizare. Dar ele nu pot fi privite separat, ci numai împreună. Ca exemplu, la momentul actual, România are o problemă de adecvanţă a sectorului energetic naţional şi este obligată, din cauza capacităţilor de interconexiune insuficiente, să investească în capacităţi care se pot pune în funcţiune cât mai repede cu putinţă. Experienţa dovedeşte că cât mai repede cu putinţă se pun în funcţiune capacităţile pe regenerabile. Dar acestea au producţia interminentă, necontrolabilă, iar atunci pentru sistemul energetic naţional provocarea este flexibilitatea. Deci până acum, între 2014-2020, liniile directoare ale Comisiei Europene vorbeau de adecvanţa sistemului energetic naţional care trebuie sprijinită cu ajutor de stat. La ora actuală, noile linii directoare sunt din ce în ce mai orientate către flexibilitate. (...) Există o flexibilitate a sistemului energetic naţional. Este o noţiune pe care o promovează în special cei din zona de producere şi anume capacitatea sistemului de a face faţă oricărei variaţii a producerii din surse necontrolabile. Pe de altă parte mai există o flexibilitate care se numeşte flexibilitatea demand-side, sau flexibilitatea distribuită care va genera alte mari provocări pentru operatorii de distribuţie. Deci în general este vorba despre reglajul de tensiune. Deci dacă flexibilitatea sistemului energetic naţional este reglajul frecvenţei, flexibilitatea distribuită sau demand-side se referă la managementul congestiilor în reţelele de distribuţie şi la reglajul tensiunii. Noua directivă privind pieţele europene transformă operatorii de distribuţie în operatori de piaţă independenţi care vor procura, prin mecanisme de piaţă independente, servicii de flexibilitate distribuită. Deci pe de o parte operatorul de sistem, care la noi este Transelectrica, va procura în continuare servicii de flexibilitate de sistem, adică de reglaj de frecvenţă, iar pe de altă parte operatorii de distribuţie vor procura servicii de flexibilitate distribuită, preferabil prin mecanisme de piaţă. Asta înseamnă că operatorii de distribuţie vor deveni distribution system operator nu doar distribution network operator. Este o transformare fantastică ce nu se poate realiza fără digitalizare. Mergând mai departe, în aceste condiţii, pentru un operator economic cuvântul cheie în sector este agilitate. El trebuie să fie extrem de agil şi agilitatea aceasta nu se poate realiza fără digitalizare", a declarat Binig.

Potrivit Bankwatch România, tranziţia energetică este un element cheie pentru limitarea creşterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, care necesită eforturi transsectoriale, un punct critic fiind reprezentat de digitalizarea sistemelor energetice, a conectării lor, a accesului la reţele sau a experienţei de consum.