Angajatorii nu mai pot amprenta sau supraveghea video salariaţii

Prelucrarea datelor biometrice (amprentele) ale angajaţilor în scopul întocmirii pontajului şi supravegherea video a acestora în birouri au fost declarate nelegale de către instanţele de judecată, informează Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

În urma unor investigaţii efectuate la plângere sau sesizare, la sediul unor angajatori, Autoritatea de Supraveghere a constatat faptul că aceştia au implementat o serie de sisteme de monitorizare a timpului de muncă al angajaţilor prin înregistrarea amprentelor acestora în scopul întocmirii pontajului. Totodată, s-a constatat faptul că angajatorii au recurs şi la supravegherea video a angajaţilor în birouri.

Aceste măsuri însă, nu au fost luate cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 şi ale Deciziei nr. 52/2012.

Pentru aceste motive, angajatorii respectivi au fost sancţionaţi cu amendă, sancţiuni care au fost menţinute de către instanţele de judecată, prin hotărâri definitive şi irevocabile, confirmându-se astfel temeinicia şi legalitatea măsurilor luate de către Autoritatea de Supraveghere.

Astfel, instanţele au confirmat argumentele Autorităţii de Supraveghere privind faptul că prelucrarea datelor personale (amprentelor şi imaginilor) angajaţilor s-a realizat în condiţii de nelegalitate, întrucât nu a fost efectuată anterior implementării dispozitivelor respective o analiză temeinică asupra necesităţii şi proporţionalităţii unor astfel de măsuri, precum şi identificarea de soluţii alternative care să aibă un impact mai redus asupra vieţii private a salariaţilor.

De asemenea, instanţa a reţinut că nu a fost realizată informarea directă, într-o manieră completă şi clară a salariaţilor, strict sub aspectul acestor prelucrări, iar aceştia nu au fost consultaţi anterior în mod direct şi explicit, ceea ce a condus la concluzia că angajatorul a acţionat în afara legislaţiei în materie, naţională şi internaţională, aceasta din urmă având întâietate în raport de legislaţia naţională.

În acest context, Autoritatea subliniază că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie) instanţa europeană a statuat faptul că "nu este întotdeauna posibil să se facă o diferenţiere netă între activităţile individului, care fac parte din viaţa sa profesională, şi acelea care nu intră în această categorie." (Cauza Niemietz contra Germaniei, 16 decembrie 1992) şi că protecţia oferită de acest articol ar fi diminuată în mod inacceptabil dacă folosirea de tehnici ştiinţifice moderne ar fi permisă cu orice preţ şi fără realizarea unui echilibru între beneficiile folosirii extensive a acestor tehnici şi interesele importante legate de viaţa privată (Cauza S. şi M. Marper contra Regatului Unit, 4 decembrie 2008).

Totodată, instanţa a stabilit faptul că prin instalarea camerelor de supraveghere video în birouri s-a luat o măsură disproporţionată, a fost încălcat dreptul la viaţă privată al salariaţilor şi s-a creat în rândul celor vizualizaţi sentimentul unei supravegheri continue, o stare de presiune la locul de muncă şi un disconfort, printr-o monitorizare permanentă.

Instanţa a conchis faptul că materia prelucrării unor astfel de date personale este una foarte sensibilă, toate procedurile trebuie respectate riguros, iar măsurile luate trebuie să respecte justul echilibru între scopul urmărit şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

În consecinţă, Autoritatea de Supraveghere atrage atenţia asupra faptului că potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Decizia nr. 52/2012 "Nu este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video în interiorul birourilor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege sau a avizului Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal."

Totodată, în situaţia în care nu există dispoziţii legale exprese, nu se poate recurge la o prelucrare a datelor biometrice (amprentele) angajaţilor, decât dacă aceste măsuri sunt proporţionale cu riscurile cu care se confruntă operatorul (angajatorul) şi se justifică temeinic necesitatea luării unei asemenea măsuri intruzive în viaţa privată a persoanelor vizate (angajaţii).

De asemenea, în respectarea principiului statuat în art. 4 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 677/2001, modificată şi completată, datele colectate trebuie să fie strict cele necesare îndeplinirii scopului, aspect ce solicită o analiză prealabilă a necesităţii imperioase a colectării datelor pentru evitarea unor ingerinţe în viaţa privată a unei persoane şi găsirea unor soluţii mai puţin intruzive.

Întrucât implementarea unor astfel de sisteme poate afecta drepturile persoanelor vizate în calitate de angajaţi, în plus faţă de dispoziţiile Legii nr. 677/2001, modificată şi completată, trebuie respectate şi cele prevăzute de Codul muncii sau alte acte normative care reglementează statutul, drepturile şi obligaţiile salariaţilor. În acest sens, anterior se impune şi consultarea reprezentanţilor salariaţilor sau a sindicatului din care fac parte, după caz.

În consecinţă, Autoritatea de Supraveghere apreciază în mod constant faptul că generalizarea utilizării amprentei în scopul efectuării pontajului şi instalarea de camere de supraveghere video în birourile angajaţilor pot creşte riscul încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanei vizate în raport de interesul operatorului care ar putea fi lezat, astfel că o asemena prelucrare este excesivă raportată la scopul propus.

Autoritatea precizează că dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea nr. 677/2001, modificată şi completată, garantează oricărei persoane dreptul de intervenţie şi dreptul de opoziţie faţă de prelucrarea datelor personale.

În acest context, în situaţia în care persoana în cauză apreciază că i s-au încălcat drepturile garantate de lege, în conformitate cu art. 25 coroborat cu 27 din Legea nr. 677/2001, modificată şi completată, poate înainta plângeri sau sesizări către Autoritatea de Supraveghere. În acest sens există informaţii la secţiunea Plângeri şi Sesizări.