ANRE şi Ministerul Energiei cer reconsiderarea politicilor de depozitare şi înmagazinare a gazelor

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a cerut introducerea pe lista de priorităţi reconsiderarea politicilor de depozitare/înmagazinare a gazelor în România, a declarat, recent, Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE, în cadrul dezbaterilor din Comisia de Industrii despre Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/ 2012.

Şi Secretarul de stat Robert Tudorache din Ministerul Energiei a susţinut că este imperios necesar ca politica de înmagazinare a gazelor să fie reconsiderată.

Emil Calotă a explicat în faţa deputaţilor: "Fără acest lucru nu putem să punem în aplicare Regulamentul UE 994 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale în România şi pune sub semnul întrebării evoluţia procesului de modernizare şi liberalizare a pieţei de gaze. Acest document, aprobat în 2010, trebuia să intre în vigoare în România încă din anul 2012. Aplicarea s-a făcut prin ordinul nr. 7 al Ministerului Energiei care consacră Ministerul Energiei ca autoritate competentă responsabilă pentru securitatea în aprovizionarea cu gaze şi, implicit, stabileşte pentru operatorul de transport si sistem (OTS), pentru Transgaz, obligaţii clare, dar incomplete faţă de cele conţinute în Regulament.

Una dintre ele este legată de activitatea în care Transgaz răspunde de asigurarea cantităţilor de gaz pentru echilibrarea sistemului naţional de transport (SNT).

Ceea ce vine acum ca propunere de la Ministerul Energiei - şi ANRE o susţine - este ca politica de înmagazinare să fie reconsiderată, în sensul că se va constitui un stoc strategic, aşa cum prevede Regulamentul 994, care asigură securitatea aprovizionării cu gaze şi funcţionarea echilibrată a SNT, în condiţii de iarnă, iar diferenţa să fie obligaţie de înmagazinare către furnizori pentru a-şi asigura contractele cu cantităţile necesare, pe bază de negociere comercială. Este un pas extrem de important pentru că, fără a introduce acest lucru, nu putem respecta obligaţia de aplicare a Regulamentului 994 şi în fiecare iarnă avem probleme cu cantităţile privitoare la siguranţa aprovizionării şi, pe de altă parte, nu putem să eliminăm ceea ce scoate din competiţie gazul românesc înmagazinat pe timp de iarnă. Dacă nu luăm măsuri, gazul depozitat de producătorii români va rămâne neutilizat pentru că vor fi oferte de import de gaz proaspăt mult mai mici".

• Iulian Iancu: "Există riscul ca, într-o situaţie de criză de gaze, în loc să îl salvăm pe vecin, ne sinucidem în grup"

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii, a precizat, săptămâna trecută, că Regulamentul UE 994 este un document extrem de important, ce vizează direct gestionarea aprovizionării cu gaze naturale, în condiţii de urgenţă şi de criză. Acest document are şi o formă nouă, în care cooperarea regională se află, încă, în dezbatere.

Iulian Iancu a continuat: "În Regulamentul 994 se intenţionează ca în situaţii de criză în sistemul naţional de transport al oricăruia dintre statele UE, ţările vecine să ajute un membru aflat în dificultate cu cantităţile de gaze necesare pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a sistemului, în parametri optimi de funcţionare. Să ne imaginăm următoarea situaţie: afară sunt -25 de grade, timp de vreo 10 zile, iar sistemul din Ungaria sau din Bulgaria intră într-o situaţie extrem de gravă. Potrivit Regulamentului, automat, statul vecin, în baza criteriului de solidaritate, oferă cantităţile necesare de gaze preluându-le de la consumatorii de gaze industriali din ţară. Astfel, există riscul ca, într-o situaţie de criză, în loc să îl salvăm pe vecin, ne sinucidem în grup. Industria respectivă îşi desfăşoară activitatea în baza unor contracte la termen, trebuie să livreze produsele. Nu poate exista un asemenea angajament în numele solidarităţii.

Putem să asumăm şi aşa ceva, dar numai în anumite condiţii. Ar trebui să solicităm statelor din jurul nostru să vină şi ele alături de noi cu investiţii, inclusiv din fonduri europene, pentru a dezvolta capacitatea de înmagazinare din România, pentru că, de bine de rău, avem capacitate suficientă, chiar putem să o dublăm pe cea existentă. Atunci când e momentul de criză, trebuie să le dăm gaze din depozit şi nu din ce consumă industria noastră. O astfel de prevedere trebuie să existe neapărat în Regulamentul respectiv, pentru că eu nu pot să dau unei alte ţări gazul care este destinat industriei mele.

Regulamentul este obligatoriu şi nu avem ce să facem pentru că trebuie să-l transpunem şi să ne conformăm. Dar atunci când scad temperaturile, să nu fim în pericol, în loc să ne salvăm. De aceea, când merge cineva la negocieri (de regulă merge un reprezentant al Ministerului) - unde sunt toate statele şi toate interesele se regăsesc la masă şi, bineînţeles, că cei mai vocali şi cei mai influenţi găsesc formularea de text cum le convine - noi să nu strălucim prin tăcere şi să avem o impunere de acest gen care să ne pună într-un pericol foarte mare".

În cadrul dezbaterilor, domnia sa l-a întrebat pe secretarul de stat Robert Tudorache dacă Ministerul Energiei a avut un punct de vedere exprimat în scris în privinţa Regulamentului, cine l-a susţinut la Bruxelles, ce mandat a avut Ministerul din partea Guvernului României şi care este forma finală a documentului privind solidaritatea dintre state în situaţii de urgenţă şi de criză în sistemul de transport al gazelor naturale.

Tudorache a recunoscut, în fata deputaţilor din Comisia de Industrii că, în afară de ordinul 7 din 2016, nu s-au mai făcut updatări documentului şi încă se lucreaza la acest regulament.

În consecinţă, Iulian Iancu a cerut secretarului de stat ca persoana care va merge la negocieri cu privire la acest Regulament să aibă mandatul Ministerului Energiei şi chiar al Guvernului.