ANTON ANTON, MINISTRUL ENERGIEI: "Încercăm să atragem investitori în combinate de îngrăşăminte"

Statul român îşi doreşte să implice companiile care vor extrage gazele din Marea Neagră în încercarea de a atrage investitori pentru construcţia de noi combinate de îngrăşăminte chimice, a afirmat, ieri, ministrul Energiei, Anton Anton, în cadrul unei conferinţe.

Domnia sa a declarat: "Agricultura românească are nevoie de îngrăşăminte? Indubitabil. Agricultura este unul dintre domeniile extrem de importante, cruciale, ale economiei ţării noas­tre, iar în mod normal, România trebuie să furnizeze substanţe, îngrăşăminte. Acestea se produc din gaz. Avem patru sau şase combinate care ar putea să funcţioneze dacă ar avea gaz, sigur, cu minimum de investiţii. 2,5 miliarde de metri cubi s-ar duce acolo. Iată că am putea utiliza gazele din Marea Nea­gră, am putea chiar să discutăm cu investitorii, cei care vor extrage gazele din Marea Neagră şi să încercăm împreună să atragem investitori în combinate de îngrăşăminte greenfield, nu trebuie neapărat să le luăm pe cele pe care le avem deja".

Ministrul a mai arătat că, acum, toate Centralele Electrice de Termoficare (CET) sunt conectate la gaze prin intermediul distribuitorilor, acestea putându-se racorda direct la Transgaz, ceea ce se traduce într-o cantitate mai mare de gaze consumate şi costuri mai mici pentru consumatori.

De asemenea, ministrul a mai spus că în scopul creşterii procentului din populaţia racordată la reţeaua de dis­tribuţie a energiei electrice, ministerul a diversificat acordarea drepturilor de racordare, mutând decizia la nivel local, la Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT). Potrivit domnului Anton, în acest moment, ministerul Energiei lucrează la elaborarea unei metodologii pentru licitaţiile contractelor de racordare, care se vor realiza la nivelul primăriilor. În plus, Guvernul a gândit un sistem de extindere a reţelelor de gaze pe fonduri europene.

În prezent, doar 30% din populaţia ţării este racordată la reţeaua de distribuţie de gaze, în timp ce 90% din consumul de energie la nivel de ţară este asigurat din producţia internă.

Totodată, ministrul a afirmat că ţara noastră a făcut paşi importanţi pentru modernizarea infrastructurii energetice, dar insuficienţi, şi a enumerat câteva proiecte printre care centrala nouă a Romgaz de la Iernut (finalizată în 2020), o centrală pe gaze la Midia care va fi pusă în funcţiune în curând, şi tot la Midia, un sistem de cogenerare de înaltă eficienţă elaborat şi finanţat de Fondul de investiţii în energie româno-kazah.

"Avem în proiect un sistem revoluţionar de acumulare a energiei electrice, pentru că ştim cu toţii că la un moment dat avem un surplus energetic, că bate vantul, că e soare afară, că nu consumăm din surse regenerabile. Dacă vom converti centrala de la Craiova pe gaze, dacă depozitul de la Gherceşti, care e la trei kilometri de centrala de la Craiova, îl utilizăm ca depozit de acumulare multiciclu şi acumulăm gaze acolo când avem energie electrică în surplus ieftină, putem scoate de acolo gaze când nu avem, când e scumpă şi dorită", a mai spus ministrul.

Ministrul Anton a clarificat că această soluţie nu este o alternativă la hidrocentrala Tarniţa, ci o chestiune complementară. Domnia sa a precizat: "Tarniţa nu poate să dispară (din strategie) deoarece fără Tarniţa nu vom putea instala niciun stâlp de centrală eoliană".

Potrivit oficialului, proiectul BRUA (care include Bulgaria, România, Ungaria şi Austria), prin care ţara noastră se racordează la infrastructura europeană largă de transport de gaze, este în grafic.

"Prin aceste conexiuni România poate să importe şi să exporte gaze. Mai mult, ştiţi că Transgaz a cumpărat Moldgaz, deci există o relaţie directă şi de business, între România şi Moldova, în legătură cu gazele pe care am putea să le transferăm în ţara vecină (...). Iată câteva din posibilităţile pe care le avem şi pe care le luăm în considerare, şi pentru care facem paşi, pentru momentul în care gazele din Marea Neagră vor începe să fie livrate înspre Europa".

Ministrul a mai afirmat că în câţiva ani, graţie extragerii gazelor din perimetrele offshore, ţara noastră ar putea ajunge primul producător de gaze din Uniunea Europeană, dar că problema gazelor ruseşti nu va fi rezolvată de către ţara noastră.

"În niciun caz România nu poate să fie o concurenţă pentru gazul rusesc. Pentru că producţia este cel puţin cu un ordin de marime mai jos. Trebuie să avem grijă ca în regiune să fim un factor de stabilitate, un factor de echilibru şi, de ce nu, să fim un hub de gaze, aşa cum visează toată lumea să fie (...). Strategia (energetică) nu e o chestie excepţională. Nimeni nu a venit cu o chestiune absolut nouă. Toată lumea se aşteaptă la noutăţi. Eu sunt adeptul continuităţii, iar eu cred că ar trebui să facem nişte lucruri, indiferent de cine este astăzi sau mâine la minister. Sper ca această strategie să funcţioneze în felul acesta. Strategia nu este o carte pe care o deschidem din când în când pentru a sorbi înţelepciune din ea, strategia este un ghid, iar în fiecare an trebuie văzut dacă s-au efectuat lucrările. Noi ne-am propus să o actualizăm la cinci ani, dar sper ca ministerul să găsească un grup specializat care să analizeze situaţia şi să dea un raport anual", a conchis domnul ministru.

Prezent la eveniment, Radu Dudău, preşedintele Energy Policy Group, a afirmat că este neclar dacă Parlamentul României a stabilit un cadru legal acceptabil pentru petroliştii din Marea Neagră.

Domnia sa a spus: "În anumite privinţe, nu pot să fiu optimist. Nu pot să împărtăşesc această tendinţă de a lua de bun că noi vom avea producţie de gaze naturale din Marea Neagră. În momentul de faţă, din păcate, nu este clar că statul român a pus pe masă un cadru de reglementare acceptabil pentru marii investitori care sunt capabili să dezvolte astfel de proiecte. Nu doresc să fiu scepticul de serviciu şi îmi doresc, dimpotrivă, să mă înşel, pentru că sunt de părere că este un interes strategic fundamental al României, să nu ratăm acest mare proiect".

Săptămâna trecută, grupul energetic OMV a anunţat că amână, pentru anul următor, decizia de investiţie în proiectul său offshore din Marea Neagră din cauză că Guvernul României a avut nevoie de o durată prea mare de timp pentru a pune la punct cadrul de reglementare, a declarat atunci directorul general de la OMV, Rainer Seele.

Totodată, CEO-ul OMV s-a arătat nemulţumit de reglementarea care stipulează că 50% din gazul produs din perimetrul Neptun Deep trebuie să fie comercializat pe piaţa locală, declarând: "Suntem foarte îngrijoraţi de faptul că vom fi restricţionaţi în vânzarea gazelor. Libertatea de vânzare a gazelor este foarte importantă".

De asemenea, domnul Dudău s-a arătat sceptic că statul român are capacitatea de a gestiona proiecte de inves­tiţii mai mari de 1 miliard de euro.

"Nu vedem investiţii mari. Sigur, vorbim de BRUA, de Iernut, iar aces­tea sunt elemente esenţiale. Dar eu vreau să ridic o problemă: dacă statul român, în momentul de faţă, are capacitatea de a gestiona proiecte de inves­tiţii care să înceapă de la un miliard de euro. Dacă vrem să realizăm mari proiecte strategice, trebuie să fim în stare să răspundem pozitiv la această întrebare".

În ceea ce priveşte energiile regenerabile, domnul Dudău a afirmat: "Constat, ca analist independent, că există o înţelegere limitată sau chiar o aversiune la nivelul multor decidenţi din România cu privire la resursele regenerabile de energie, care în ultimii doi ani au prezentat o evoluţie extrem de spectaculoasă a scăderii costurilor. În momentul de faţă, investiţiile în sectorul energetic se concentrează în special pe capacităţi regenerabile".