APAPR solicită autorităţilor să prezinte scenariile privind viitorul Pilonului II de pensii

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) face apel la autorităţi să prezinte în mod transparent şi responsabil scenariile privind viitorul Pilonului II de pensii şi să răspundă solicitărilor repetate de a iniţia un dialog instituţional cu toate părţile implicate în această dezbatere, potrivit unui comunicat transmis vineri.

Astfel, APAPR solicită autorităţilor să prezinte public şi să justifice intenţiile de a schimba actualul sistem de pensii obligatorii administrate privat, astfel încât fiecare participant la Pilonul II să poată decide în mod conştient şi informat cu privire la siguranţa sa financiară în viitor. APAPR consideră că vehicularea în spaţiul public a unor scenarii contradictorii neasumate de nicio instituţie creează confuzie şi neîncredere, ceea ce poate aduce prejudicii intereselor financiare legitime ale unei întregi generaţii de angajaţi din mediul public şi privat

Autorităţile doresc ca Pilonul II să devină opţional. Recent, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat că mecanismul pentru transferul pensiei de la Pilonul II la Pilonul I ar putea fi pus pe masa Guvernului până la finalul primului semestru din acest an, în dorinţa creării unei concurenţe între cei doi piloni.

APAPR precizează că sistemele de pensii publice se află sub o presiune uriaşă peste tot în lume din cauza îmbătrânirii populaţiei şi reducerii numărului de tineri care să susţină pensiile celor în vârstă: "Ca urmare, în România, ca în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generaţiilor viitoare de români. Pe de altă parte, populaţia tinde să îşi subestimeze nevoile reale de economisire pentru pensie peste tot în lume, inclusiv în ţările mult mai dezvoltate şi educate financiar decât România. În aceste condiţii, în ţara noastră riscul subevaluarii este cu atât mai mare. Potrivit unui studiu realizat la solicitarea APAPR în toamna anului 2017, circa 75% dintre români (adulţi, mediul urban, utilizatori de Internet) îşi doresc să obţină o pensie de peste 500 de euro la vârsta retragerii, în timp ce în prezent doar mai puţin de 2% dintre pensionari se bucură de un asemenea nivel al pensiei. Această diferenţă uriaşă dintre aşteptări şi realitate nu poate fi compensată doar de sistemul public de pensii, ci este necesară consolidarea Pilonului II de pensii private obligatorii şi Pilonului III de pensii private facultative, ca soluţii complementare la Pilonul I de pensii de stat. Mai mult, 38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie, iar pentru încă 39% puţinele economii vizează cu totul alte aspecte (acoperire credite, renovare locuinţă, maşină, vacanţe etc.) şi nu suplimentarea pensiei. În aceste condiţii, Pilonul II obligatoriu este singura sursă suplimentară de economisire pentru un procent covârşitor al populaţiei active din România - iar pentru românii cu venituri mici, Pilonul II este singura sursă suplimentară de economisire. Din acest motiv, obligativitatea contribuţiei la o pensie administrată privat este prezentă în foarte multe state dezvoltate din lume, diferind doar plătitorul acestei contribuţii: individul, angajatorul sau statul".

Radu Crăciun, membru în Consiliul APAPR, a precizat, săptămâna trecută, într-o dezbatere în Senat, că, la Pilonul II, un cont mediu este, în prezent, de aproximativ 5000 de lei. Dacă plecăm de la salariul mediu pe economie, în ultimiii zece ani, contul la Pilonul II ar fi în sumă de aproximativ 11.000 de lei, de două ori peste medie, a spus domnia sa, adăugând: "Există 1,2 milioane de români cu conturi de peste 10.000 de lei, după zece ani. Dar oamenii vor contribui aproximativ 30 de ani şi trebuie să ţinem cont că creşterea nu este liniară, ci exponenţială".

APAPR a transmis că Legea 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut), în 2008, la 6%, în 2016 (0,5 puncte procentuale/an): "După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată. Impactul la nivelul Pilonului II este de 1,1 miliarde de euro (contribuţii nevirate)".

Întrebat de senatorul Florin Cîţu dacă APAPR a estimat ce s-a pierdut din randament din cauza faptului că, în 2016, contribuţia la Pilonul II nu a cres­cut la 6%, conform legii, iar, în 2018, contribuţia a scăzut, Radu Crăciun a spus: "Referitor la impactul scăderii contribuţiei la Pilonul II în acest an, plecând de la ipoteza ca impactul să fie neutru (ca suma netă să nu se diminueze) ar fi fost necesar ca salariile brute să crească cu 20%, rezultând că scăderea contribuţiei ar fi trebuit să fie de la 5,1%, la 4,25%, şi nu la 3,75%.

Inevitabil, acest lucru a dus la contribuţii mai scăzute.

Per total, valoarea transferurilor către Pilonul II a crescut, în acest an, dar trebuie să ţinem cont de participanţii nou veniţi în ultimele 12 luni.

Individual, contribuţia anuală a scăzut, dar, per industrie, sumele sunt mai mari.

Referitor la impactul faptului că nu a fost respectat calendarul iniţial, din calculele APAPR, sumele pierdute de participanţi reprezintă aproximativ 13%. Adică, sumele participanţilor în conturi ar fi fost cu 13% mai mari, iar aceşti bani ar fi fost investiţi, ceea ce înseamnă că impactul ar fi fost mult mai mare, prin efectul de multiplicare".

Ministrul Finanţelor a spus, săptămâna trecută, că nu se lucrează la niciun fel de ordonanţă de urgenţă care să vizeze naţionalizarea Pilonului II de pensii: "Am spus că se lucrează la un mecanism care să asigure în piaţă o posibilitate de a alege pentru contribuabil între Pilonul I şi Pilonul II. Deci, nimic ascuns, nimic altceva decât ceva care e normal pentru orice contribuabil".

Totodată, ministrul a dat de înţeles că este posibil ca banii din Pilonul I de pensii să fie investiţi, pentru a aduce un randament mai bun.