Apetit scăzut al antreprenorilor români pentru fondurile europene destinate cercetării-dezvoltării-inovării

Fondurile europene pentru finanţarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare-inovare sunt accesate de numai 6,41% dintre antreprenorii mici şi mijlocii din ţara noastră, a afirmat, potrivit unui studiu realizat de instituţia pe care o conduce, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Afirmaţia preşedintelui CNIPMMR a fost făcută, ieri, în cadrul conferinţei de lansare a acordului-cadru al partenerilor sociali pentru digitalizare, şi domnul Jianu a mai arătat că 20% dintre antreprenori se împrumută de la bancă pentru acest tip de investiţie, iar aproximativ şapte din zece antreprenori (68,41%) realizează aceste investiţii din surse proprii, în limita disponibilităţilor financiare pe care le are fiecare companie.

Din datele studiului prezentat de Florin Jianu, reţinem că doar 1,34% dintre IMM-uri obţin fonduri de la autorităţile centrale pentru investiţiile din cercetare-dezvoltare-inovare, şi numai 0,6% din IMM-uri apelează la programe finanţate în acest sens de autorităţile locale.

În ceea ce priveşte valoarea acestor investiţii, peste un sfert dintre afacerile mici şi mijlocii din România (25,33%) alocă numai între 1% şi 5% din totalul investiţiilor pentru inovare şi doar 2,78% se gândesc la bugete mai mari de 75%.

Potrivit sursei citate, natura activităţilor inovative în cadrul afacerilor mici şi mijlocii se referă la noile produse (36,89% din total), noile tehnologii (35,45%), modernizarea sistemului informatic (27,52%), noile abordări manageriale şi de marketing (25,07%) şi pregătirea resurselor umane (18,01%). De asemenea, 16,71% dintre cei chestionaţi nu au menţionat nicio activitate de inovaţie.

Peste o treime dintre IMM-uri (36,52%) au menţionat ca modalităţi de realizare a inovării în cadrul companiei adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii.

Ca perioadă optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare, aproape 31% din totalul respondenţilor au indicat "6-12 luni", în timp ce 28% au menţionat intervalul "1-2 ani", iar 18,07% perioada "3-5 ani". În acelaşi timp, 17,33% dintre cei intervievaţi sunt de părere că un proiect de inovare se poate concretiza în cel mult şase luni, însă 5,63% dintre antreprenori au estimat o perioadă de peste cinci ani.

În ceea ce priveşte durata optimă de recuperare a investiţiilor realizate în cercetare-dezvoltare şi inovare, peste 37% dintre respondenţi au estimat "3-5 ani", 22,55% au previzionat "1-2 ani", circa 18% au menţionat "5-10 ani", iar aproape 11% au înaintat ca termen "6-12 luni". Doar 4,30% s-au declarat mai pesimişti şi au susţinut un interval de peste zece ani.

La capitolul surselor de informare pentru procesele inovaţionale, pe primele două locuri sunt resursele existente în propria organizaţie (17,79%), respectiv de la clienţi şi consumatori (17,21%). La polul opus se situează datele obţinute de la Guvern sau institutele publice de cercetare (1,91%).

Antreprenorii chestionaţi au menţionat şi principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare. Astfel peste o treime dintre antreprenori menţionează costul ridicat, urmat de insuficienţa fondurilor proprii (26,18%) şi incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (10,80%).

Cercetarea CNIPMMR arată că majoritatea companiilor mici şi mijlocii din ţara noastră (87,37%) folosesc softuri operare afaceri (program management, Office, contabilitate etc.), dar şi semnătura electronică (80,06%). Studiul mai arată că e-mailul rămâne cel mai utilizat mijloc de comunicare al unei companii mici şi mijlocii, cu o pondere de 96,44%. Doar 56,7% dintre antreprenorii chestionaţi mai apelau, în afară de e-mail, la site-ul propriu pentru a se promova, iar 41,03% apelau la reţelele de socializare.

Opinia Cititorului ( 3 )

1.  fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2023, 08:46)
pai antreprenori romani nu mai sint, ia ucis ANAF, au ramas doar aia care fac afaceri cu statul si dau parandaratul.....tara e n coma, traieste din imprumuturi.
2.  fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2023, 10:51)
Concentrarea pe activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare, accelerarea tranziției ecologice și digitale, implementarea de soluții economice în timp real la nivelul UE și promovarea unei forțe de muncă europene calificate, alături de ideea promovării unei politici comerciale mai ambițioase, sunt factori care ar putea asigura competitivitatea pe termen lung a Europei.
3.  fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2023, 20:08)
Comisia Europeană va permite țărilor o mai mare flexibilitate în reducerea datoriei publice, ca parte a unei soluții interimare în timp ce se așteaptă un acord pe termen lung privind regulile UE referitoare la cheltuielile guvernamentale.
Regulile au fost suspendate în timpul pandemiei de Covid, dar această suspendare expiră în 2024. Până acum, guvernele nu știau dacă blocul se va întoarce la vechile reguli în timp ce așteptau finalizarea negocierilor referitoare la reformele pe termen lung, care tocmai au început.
Dar executivul UE va stabili miercuri un nou regim temporar, care va reflecta abordarea sa propusă pentru modificările mai permanente, oferind țărilor mai mult timp pentru a reduce datoria excesivă, conform ghidului de proiect văzut de POLITICO. Anunțul este urgent pentru că guvernele trebuie să prezinte planuri bugetare preliminare în primăvară. În plus, Comisia nu va declanșa anul acesta un proces care ar putea duce la sancțiuni financiare pentru țările care încalcă regulile, dar spune că va face acest lucru în 2024, conform ghidului de proiect.
"Cadrul fiscal al UE se află în prezent într-o fază de tranziție: un revenire la implementarea completă a regulilor cadrului existent nu ar recunoaște noua realitate post-pandemică", se arată în ghidul de proiect. În timp ce negocierile neîncheiate înseamnă că "cadru legal actual continuă să se aplice", Comisia spune că "un număr de adaptări ar fi necesare". Ghidul de proiect pentru 2024 integrează "acele elemente ale orientărilor de reformă ale Comisiei care sunt conforme cu spiritul cadrului existent". Regulile de cheltuieli ale UE, cunoscute sub numele de Pactul de stabilitate și creștere, au ca scop menținerea cheltuielilor anuale guvernamentale sub 3% din PIB și datoria publică sub 60% din PIB. Alertă spoiler Țările vor fi rugate să prezinte planuri fiscale pe trei ani în aprilie - parte a unui exercițiu regulat de monitorizare de către Comisie - cu scopul de a asigura menținerea pragului de deficit anual de 3%, precum și "reducerea plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente, pe termen mediu", a declarat ghidul. Acest lucru se potrivește cu o trecere propusă de la cerința actuală de reducere a datoriei excesive cu 5% pe an la traiectorii descendente a datoriei pe mai mulți ani, așa cum a sugerat Comisia în noiembrie.
Țările trebuie să includă în planurile lor de reforme și investiții și modul în care acestea "contribuie la sustenabilitatea fiscală și la creșterea durabilă și inclusivă" - un element preluat din fondul de redresare al UE, care acordă bani în schimbul reformelor - precum și modul în care intenționează să elimine măsurile costisitoare de sprijinire a energiei acum că prețurile la energie s-au redus.
În primăvară, Comisia va stabili pentru fiecare țară o țintă de cheltuieli pentru 2024 în conformitate cu propriile lor planuri. Dacă țintele propuse de țări nu sunt "suficient de ambițioase", Comisia va sugera o țintă de cheltuieli adaptată profilului lor de datorie și "în conformitate cu criteriile stabilite în orientarea lor de reformă".
Comisia exclude, de asemenea, declanșarea unui proces de sancțiuni împotriva țărilor care încalcă regulile fiscale ale UE în acest an.
"Ținând cont de incertitudinea persistent ridicată pentru perspectiva macroeconomică și bugetară în acest moment, Comisia consideră că o decizie privind plasarea statelor membre sub [Procedura privind Deficitul Excesiv] nu ar trebui luată în această primăvară", se arată în ghidaj.
Dar se adaugă că "va propune" lansarea sancțiunilor anul viitor "pe baza datelor rezultate pentru 2023".
În paralel, Comisia spune că va face propuneri legale formale după o întâlnire a miniștrilor de finanțe din martie, unde țările UE ar trebui să cadă de acord asupra unei căi de urmat pentru reformarea regulilor de cheltuieli și după ce liderii UE își vor da acordul în cadrul summit-ului de la sfârșitul lui martie.
Proiectul de concluzii ale Consiliului, văzut de POLITICO și menit să fie susținut de miniștrii de finanțe ai UE, arată susținere generală pentru abordarea Comisiei. Dar rămân diviziuni importante, inclusiv în privința vitezei cu care trebuie să scadă datoria în țările puternic îndatorate din UE și cât de riguroase ar trebui să fie sancțiunile.
După ce Comisia își va face propunerile formale, negocierile cu Consiliul și Parlamentul European vor începe, cu speranța de a le finaliza înainte de alegerile europene din primăvara lui 2024.
"Va fi crucial să se ajungă la un acord cu privire la cadrul de guvernare economică viitoare cât mai curând posibil pentru a avea un sistem revigorat bazat pe reguli și a oferi certitudine tuturor părților interesate, inclusiv"Va fi crucial să se ajungă la un acord cu privire la cadru economic de guvernare viitoare cât mai curând posibil pentru a avea un sistem revizuit bazat pe reguli în loc și pentru a oferi certitudine tuturor părților interesate, inclusiv piețelor financiare", a scris Comisia în ghidul său preliminar. Dar ghidul ce urmează a fi emis miercuri pare a fi o repetiție generală a reformei în sine.