AREN, AREN-YG ROMÂNIA, WIN ROMÂNIA ŞI ROMATOM:  "Energia nucleară produsă la Cernavodă contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon"

Dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă va contribui substanţial, alături de energia regenerabilă şi alte surse cu emisii reduse de carbon, la atingerea ţintelor de decarbonizare şi la menţinerea acestor ţinte în contextul dezvoltării viitoare a României, consideră Asociaţia Română "Energia Nucleară" - AREN, împreună cu Reţeaua AREN Young Generation (AREN-YGN) România, Asociaţia Women în Nuclear (WIN) România şi Forumul Atomic Român - ROMATOM, care salută şi susţin iniţiativa "Energia Nucleară pentru Climă" (Nuclear4climate) lansată de Societatea Franceză pentru Energia Nucleară (SFEN), Societatea Nucleară Americană (ANS) şi Societatea Nucleară Europeană (ENS). Potrivit iniţiativei, este necesar ca energia nucleară să fie parte a acordului COP21, de la Conferinţa Climat Paris din decembrie 2015, în efortul global de reducere cu 80% a emisiilor de gaze de seră până în anul 2050.

Peste 140 societăţi şi asociaţii tehnice nucleare, naţionale şi regionale susţin Documentul de Poziţie, "Energia nucleară este parte a soluţiei în lupta cu schimbările climatice", care "îndeamnă negociatorii din cadrul Conferinţei Internaţionale privind Schimbările Climatice (COP21), ce va avea loc la Paris, să ajungă la un acord realizabil pentru reducerea emisiilor cu efect de seră, care să asigure statelor dreptul de a alege energia nucleară în scopul reducerii emisiilor cu efect de seră, în acelaşi timp cu îndeplinirea celorlalte obiective energetice şi de dezvoltare".

Panelul internaţional asupra Schimbărilor Climatice (IPCC) identifică trei tipuri de surse de electricitate fără emisii de carbon: regenerabilele, energia nucleară şi combustibilii fosili utilizând captarea şi stocarea carbonului. Potrivit panelului există deja o cantitate semnificativă de emisii cumulate, care nu poate fi depăşită dacă vrem să limităm încălzirea globală medie la 2E C. IPCC estimează că deja s-a ajuns la aproape două treimi din această cantitate şi că se impune acum reducerea emisiilor de gaze cu efect semnificativ de seră. În cazul României, energia nucleară produsă de cele două unităţi de la centrala nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă asigură circa 18% din energia electrică consumată în România, contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu aproximativ 12.000.000 tone CO2/an, care altfel s-ar produce prin arderea combustibililor fosili. În România, emisiile cu efect de seră au cea mai mare pondere în sectorul energetic (34%), iar pe ansamblu emisiile de carbon în economia naţională sunt de circa trei ori mai mari decât media Uniunii Europene.

Emisiile de carbon rezultate din producerea electricităţii în România sunt semnificative, având un nivel de 1,07 kgCO2/kWh comparat cu 0,45 kgCO2/kWh realizat de ţările OECD din Europa, potrivit AREN, AREN-YG România, WIN România şi ROMATOM. Comparativ, emisiile de CO2 din energia nucleară au o valoare medie de 0,015 kgCO2/kWh, apropiată de cele din energia eoliană (0,016 gCO2/kWh).

Din punct de vedere al eficienţei energetice, energia produsă de un singur fascicul de combustibil nuclear este de 1115 MWh, cantitate echivalentă cu energia produsă de 470 tone de combustibil convenţional, 2220 tone de lignit sau 363 mii Nm3 (metri cubi normali) de gaze naturale.

În prezent, cele 130 de unitaţi nucleare, existente în 14 dintre statele membre, generează aproximativ 30% din electricitatea produsă la nivelul Uniunii Europene, reprezentând peste 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon. O reducere semnificativă a emisiilor de carbon, în acelaşi timp cu creşterea cererilor de energie, nu se poate întâmpla, potrivit organizaţiilor din domeniu, fără contribuţia energiei nucleare alături de celelalte surse energetice cu emisii reduse de carbon.