ASOCIAŢIILE FERMIERILOR ACUZĂ: Programul Agro IMM Invest, lansat prea târziu

Guvernul a aprobat, ieri, după un an de pandemie, programul prin care fermierii din ţara noastră vor fi sprijiniţi în obţinerea creditelor bancare necesare pentru dezvoltarea capitalului de lucru şi pentru investiţii. Este vorba despre Agro IMM Invest, stabilit în ordonanţa de urgenţă ca subprogram al programului IMM Invest, care are ca obiectiv acordarea de facilităţi de garantare de către stat în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar, de către instituţiile de credit. Prin Agro IMM Invest, statul va acorda garanţii în favoarea fiecărui beneficiar care solicită finanţare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investiţii. Garantarea creditelor se va face prin intermediul Fondului de Garantare a Creditului Rural. Bugetul schemei de ajutor de stat este 1,83 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 376,3 milioane euro. Pentru acest an, Agro IMM Invest va fi finanţat cu un miliard lei.

"Am adoptat un program special pentru fermieri, de un miliard de lei. Înţeleg că deja sunt solicitări pentru accesarea întregii sume alocate de un miliard lei. Dacă va fi un program de succes vom mări plafonul", a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, imediat după şedinţa de guvern.

Cu toate acestea, reprezentanţii fermierilor din ţara noastră susţin că sprijinul acordat de către Guvern vine prea târziu, deoarece, în urma crizei economice generată de pandemia Covid-19, cei mai mulţi dintre micii producători agricoli sunt decapitalizaţi, nebancabili.

Producătorii de porumb din ţara noastră, domeniu de activitate în care în perioada 2017-2019 ne situam pe primul loc în Uniunea Europeană, susţin că mulţi fermieri nu au bani pentru înfiinţarea culturilor de primăvară.

"Situaţia este dramatică în acest moment, mai ales prin prisma faptului că mulţi fermieri au fost afectaţi anul trecut de secetă şi nu au primit nici până acum sumele promise de Ministerul Agriculturii. Practic, lansarea subprogramului Agro IMM Invest îi prinde pe cei mai mulţi dintre fermieri decapitalizaţi, ţinând cont că anul trecut au recoltat foarte puţin, iar veniturile încasate s-au situat la 30% din încasările din 2019 sau 2018. Iar ce au încasat din fondurile europene s-au dus pentru plata arendei şi de aceea mulţi dintre fermieri nu au fonduri pentru ca să înfiinţeze culturile de primăvară. Programul este foarte bine venit ca măsură complementară, dar trebuie să ne asigurăm că prin el cei mai puţini bancabili fermieri devin bancabili. Altfel, cu toate garanţiile date de către stat prin Ministerul Finanţelor Publice, din cauza condiţiilor impuse de bănci este posibil ca fermierii să nu aibă acces la creditele respective", a declarat, pentru ziarul BURSA, Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România.

Domnia sa a precizat că fermierii agricoli speră să fie aprobate şi alte soluţii complementare de finanţare pentru cei care nu pot să acceseze Agro IMM Invest.

În sumelor alocate prin programul aprobat ieri de Guvern, Alina Creţu a precizat: "Bugetul stabilit prin ordonanţa de urgenţă nu este de ajuns. Noi ne-am bucura ca acest program să fie accesat de toţi fermierii, dar este posibil ca acest lucru să fie greu realizabil din cauza solvabilităţii solicitată beneficiarilor. Agro IMM Invest reprezintă doar o mică părticică din nevoia reală de finanţare pe care o au fermierii din România".

• Program accesibil doar pentru fermierii capitalizaţi?

Producătorii din agricultură, industria alimentară şi servicii conexe sunt şi ei nemulţumiţi de modul în care Guvernul a decis să acţioneze pentru rezolvarea problemei finanţării acestora şi susţin că noua măsură a fost luată prea târziu.

"Programul Agro IMM Invest se lansează prea târziu. Cei mai mulţi dintre fermieri nu se încadrează în condiţiile prevăzute de actul normativ şi nu vor putea accesa creditele respective din varii motive, printre care se numără nebancabilitatea acestora. Cred că ar trebui relaxate condiţiile de acordare a creditelor şi luat un feedback din teritoriu cu privire la situaţia fermierilor. Pe situaţii punctuale, se pot lua decizii în favoarea proiectelor depuse şi de fermierii mai puţini bancabili, pentru ca şi ei să poată accesa acest program. Pentru că, din ce reiese din actul normativ, de acest program ar putea beneficia doar fermierii care sunt capitalizaţi, pentru că restul nu au sumele necesare", ne-a spus Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro - organizaţie profesională a producătorilor din agricultură, industria alimentară şi servicii conexe.

Nici legumicultorii din ţara noastră nu au o situaţie financiară favorabilă, deoarece piaţa internă a fost invadată de produse din import, care au un preţ mult mai scăzut comparativ cu legumele produse în România.

"În acest moment cred că sub 5% din legumicultori sunt bancabili pentru a beneficia de creditele ce vor fi acordate prin Agro IMM Invest şi afirm că acest program nu va fi accesibil acestora. Micii producători sunt clar decapitalizaţi după ce s-a întâmplat anul trecut şi după cum merg lucrurile de la începutul lui 2021. În momentul de faţă, cei mai mulţi abia deţin fondurile necesare pentru înfiinţarea culturilor", ne-a declarat Cristian Rusu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a producătorilor de legume în sere, solarii şi câmp (Legrom).

Reprezentantul legumicultorilor a menţionat că va continua împreună cu colegii săi demersurile iniţiate la Ministerul Agriculturii pentru a fi continuate finanţările programelor pentru culturile protejate, dar nu la acelaşi plafon ca în cazul Tomata, unde suma acordată legumicultorilor este nesemnificativă şi mulţi dintre ei au renunţat la accesarea respectivelor fonduri.

"Este nevoie de alte programe pentru ajutorarea legumiculturii. În opinia noastră, fondurile trebuie să fie alocate doar celor care sunt asociaţi într-una din formele prevăzute de legislaţia în vigoare, iar sprijinul să fie acordat sub formă de vouchere. Nu suntem de acord ca fermierii să primească sume de bani, deoarece, din experienţa anilor trecuţi, banii respectivi nu s-au regăsit în înfiinţarea culturilor din următorul ciclu agricol", a precizat Cristian Rusu, preşedintele Legrom.

Singurii care au susţinut că fermierii vor accesa facil programul Agro IMM Invest sunt reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care au salutat faptul că în actul normativ condiţiile de bancabilitate ale solicitanţilor sunt lăsate la latitudinea băncilor şi nu se fac după normele BNR.

"Este un program foarte bun, mai ales că beneficiarii acestuia vor fi evaluaţi de către bănci, după propriile reguli interne şi nu după normele Băncii Naţionale a României. Decizia se va lua de la caz la caz, deoarece, chiar dacă este vorba despre o garanţie de stat, creditul respectiv va trebui returnat şi trebuie stabilit că investiţia respectivă este finanţabilă. Fermierii din cadrul LAPAR sunt interesaţi să aplice pentru acest program, să îl acceseze. Trebuie să reţinem că Agro IMM Invest este un program pentru investiţii; el nu trebuie confundat cu un program privind acordarea de despăgubiri. Statul vine cu un capital, cu garanţii, ca măsură de sprijin economică, notificată Comisiei Europene şi pentru care s-a primit de la Bruxelles acordul necesar. Credem că fermierii vor accesa acest program, chiar dacă ne-am dori să fi fost mai multe fonduri alocate pentru acest an", ne-a spus Liliana Piron, reprezentant LAPAR.

Domnia sa a precizat că fermierii din cadrul LAPAR speră că bugetul alocat iniţial pentru Agro IMM Invest va fi majorat de către Guvern, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul programului IMM Invest.