Astăzi se sărbătoreşte Ziua Justiţiei

Actualizare Cătălin Predoiu, Ministrul Justiţiei: Căutarea Adevărului şi a Dreptăţii fac parte din natura umană şi constituie un implacabil destin al umanităţii. De aceea, Justitia est fundamentum regnorum şi munca pentru construcţia "Catedralei Justiţiei" este nesfârşită. Rolul Justiţiei nu este doar de a dezlega pricini şi conflicte, de a lămuri acuzaţii şi apărări, ci de a reuşi să facă Dreptate!

Dar capacitatea Justiţiei de a face Dreptate depinde de foarte multe condiţionări, de la calitatea învăţământului juridic superior, a nivelului de pregătire a profesorilor şi absolvenţilor de Drept, până la raţionalitatea organizării instanţelor şi parchetelor şi calitatea legilor adoptate de Parlament. Lista acestor condiţionări ar putea continua şi cu alte provocări rămase la stadiul de deziderat. De aceea, munca pentru modernizarea şi perfecţionarea Justiţiei este un fel de "maraton fără sfârşit", un drum fără capăt, un ideal care se cere permanent urmărit.

Îmi exprim încrederea că, în 2022, vom continua să marcăm progrese pe acest drum, pentru binele justiţiabililor, pentru binele tuturor! Succesul va atârna de cooperarea dintre cele trei puteri constituţionale ale statului, dar şi de disponibilitatea fiecărui profesionist implicat în actul de Justiţie.

Cu toţii suntem datori să repunem Justiţia română acolo unde îi este locul, în rândul întâi al justiţiilor europene. Suntem în ceasul al 12-lea pentru a ne îndeplini acest obiectiv. De acest deziderat atârnă interese fundamentale ale cetăţenilor români şi ale statului român.

---

Actualizare DNA: O societate curată, liberă de corupţie reprezintă garanţia eficienţei, a performanţei şi a dezvoltării

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) transmis, astăzi, într-un mesaj cu ocazia Zilei Justiţiei, că o societate curată, liberă de corupţie reprezintă garanţia eficienţei, a performanţei şi a dezvoltării, notează Agerpres.

"Cu ocazia Zilei Justiţiei, conducerea DNA le urează tuturor procurorilor, judecătorilor şi reprezentanţilor celorlalte profesii juridice, sănătate, putere şi curaj în activitatea pe care o desfăşoară. O societate curată, liberă de corupţie reprezintă garanţia eficienţei, a performanţei şi a dezvoltării. Numai o societate în care corupţia este respinsă ca atitudine şi comportament le poate oferi celor merituoşi şi oneşti şansa de a-şi pune energia şi cunoştinţele în slujba interesului public ori pentru a construi proiecte durabile", precizează DNA.

Potrivit reprezentanţilor instituţiei, justiţia penală rămâne o componentă esenţială a structurii democratice a societăţii româneşti, iar anticorupţia trebuie să dea un răspuns clar şi categoric aşteptărilor venite dinspre cetăţeni.

"Anticorupţia trebuie să menţină ferm angajamentele concrete asumate pe linia întăririi statutului de ţară europeană cu un stat de drept pe deplin funcţional. De aceea, forţa de reacţie a DNA - principala instituţie anticorupţie - nu trebuie restrânsă, ci dimpotrivă, activ reconsolidată. DNA este o instituţie solidă care a demonstrat pe parcursul existenţei sale că are experienţa, rezistenţa şi aplombul necesare pentru a face anchete în cazuri de corupţie importante. Procurorii, întregul personal care lucrează în DNA, sunt pe deplin conştienţi de rolul, misiunea şi aşteptările cetăţenilor", se mai arată în mesajul conducerii DNA.

De asemenea, conducerea DNA îi salută pe noii procurori şi angajaţi care s-au alăturat de curând echipei şi îi îndeamnă pe toţi ceilalţi procurori şi colegi să îşi continue activitatea cu mai multă implicare, curaj şi profesionalism şi, totodată, îi asigură ca vor avea întreaga susţinere în situaţiile dificile care ar putea să apară.

---

Actualizare Traian Briciu, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România:

Potrivit World Justice Forum 2022, în fiecare an, peste 1 miliard de oameni se confruntă cu o problemă gravă de justiţie. Până la 70% dintre aceste probleme rămân nerezolvate sau sunt rezolvate incorect. Unele evenimente globale, precum crizele recente produc un efect de exacerbare a acestor tendinţe, inclusiv creşterea autoritarismului şi alterarea spaţiului civic.

Ultimii ani au forţat producerea unor schimbări neaşteptate în sistemul de justiţie. Cu toţii a trebuit să ne adaptăm din mers, şi poate că avocaţii au întâlnit provocări mai serioase, fiind în contact direct cu cetăţenii, în momente în care chiar această relaţie a fost supusă unor încercări noi.

Trăim vremuri polarizate şi cred că ceea ce ne va ajuta să mergem mai departe este să ne păstrăm unitatea şi coerenţa. Adică să ne amintim permanent de vocaţia noastră. De exemplu, lipsa de prejudecată care trebuie să ne caracterizeze pe noi toţi, practicienii dreptului, ajută justiţiabilii să găsească înţelegere şi dreptate.

Să nu uităm că accesul la justiţie este un obiectiv de dezvoltare durabilă al Tratatului Uniunii Europene şi se află pe picior de egalitate cu alte priorităţi globale. Aceasta înseamnă şi că trebuie să fim pregătiţi pentru toată varietatea de situaţii ce pot apărea. Modernizarea reglementărilor profesionale în condiţiile prezervării principiilor esenţiale ale profesiei şi consolidarea competenţelor profesionale a fost tema recentului Congres al avocaţilor. Profesiile juridice se transformă, dar dreptul rămâne ancorat în principiile sale fundamentale, care vin din trecut şi construiesc viitorul.

Prin urmare, Ziua Justiţiei trebuie să ne amintească tuturor că suntem parteneri instituţionali şi profesionali, că prin noi justiţia inspiră echilibru şi că acest echilibru vine atât din legi, cât şi din oameni!

---

Actualizare Mesajul procurorului general al României, Gabriela Scutea:

În vremuri cu provocări interne şi externe care îşi pun amprenta pe parcursul nostru zilnic, putem spune că am reuşit recuperări importante pentru sistemul judiciar, cu un permanent şi constructiv schimb de idei cu colegii noştri şi cu implicarea acestora.

Ziua Justiţiei - 2022 este marcată într-un context internaţional fără precedent, determinat de războiul din Ucraina, care aduce provocări majore şi în plan judiciar. Infracţiuni de război şi contra umanităţii se săvârşesc lângă graniţa noastră şi am observat dinamica în care România a perfecţionat cadrul de cooperare cu Curtea Penală Internaţională, prin Legea nr. 44/2022.

Afirmând o Europă a valorilor, asistăm la unul dintre cele mai atroce atacuri la adresa acestora, după ce am încercat, colectiv, să construim mijloace de acţiune bazate pe valori.

Între recuperări doresc să menţionez reglajele legislative necesare pentru Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor care ne-au permis să abordăm mobilitatea personalului (transferul).

Intervenţia Legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, fără să fi răspuns tuturor propunerilor degajate din Ministerul Public, este o recuperare faţă de sistemul greoi pe care s-a construit această structură, criticabil în special pentru imposibilitatea repartizării pe criterii obiective a cauzelor şi pentru modul de asigurare a garanţiilor de imparţialitate.

În exerciţiul atribuţiei de reprezentare a intereselor generale ale societăţii şi de apărare a ordinii de drept, Ministerul Public este în prima linie pentru abordarea cauzelor în corelare cu dinamica jurisprudenţei constituţionale. Ansamblul normelor legale constituie o reţea, o modificare nu va produce niciodată numai un efect local, ci vor interveni interpretările sistematice şi provocările în introducerea înţelesului real al normei în diversitatea de corelări legislative cerute de relaţiile sociale complexe. Principiile fundamentale ale sistemului normativ al Uniunii Europene determină în mod direct întrebări şi nevoia unei gândiri globale în aplicarea legii în procedurile interne.

Deficitul de procurori atinge cote critice în ansamblul parchetelor şi se menţine cronic în unele circumscripţii. Organizarea ierarhică a Ministerului Public ne oferă ca ultimă soluţie implicarea, în condiţii procedurale, a parchetelor ierarhic superioare în gestionarea volumului de cauze al parchetelor cu deficit de personal, prin preluarea cauzelor spre soluţionare. Să privim realist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila care are asiguraţi 4 procurori din 14 şi trebuie zilnic să găsească resurse pentru a ancheta cazurile de omor, evaziune fiscală, corupţie, pentru participarea la judecarea cererilor în materia protecţiei copilului şi privind măsurile preventive. În aceiaşi parametri, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa este ocupat 1 post de procuror din 10. Mai mult decât atât, există judeţe în care deficitul este accentuat la toate nivelurile, astfel încât soluţionarea pe verticală sau orizontală a deficitului de personal nu mai este viabilă.

Dar - atunci când nu mai există un alt nivel ierarhic superior - trebuie să conştientizăm că efortul nostru poate fi numai unul intern pentru a menţine funcţionarea instituţiei în termenii profesionalismului pe care misiunea acesteia îl impune. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - instituţia care, pe lângă atribuţiile operative de soluţionare a dosarelor şi participare la judecată, desfăşoară multe activităţi de coordonare pentru întregul Minister Public şi de reprezentare în activităţi interinstituţionale - funcţionează cu 55% din posturile de procuror ocupate.

În termeni uzuali, provocare are înţeles de progres. În termenii reali ai anului 2022, provocare înseamnă că trebuie să fim cu mult mai buni cu cât dificultăţile întâmpinate sunt mai frecvente sau mai mari. Însemnă că instituţia este chemată să îşi asume calea cea grea, pentru a fi încercat toate mijloacele legale de îndeplinire a misiunii sale.

În fiecare parchet, sunt convinsă că există un sentiment comun de reuşită: pentru o cauză deosebită (dificilă, complexă), pentru remedierea deficitului de personal, pentru un aspect de organizare internă care a simplificat munca, fie şi într-o proporţie mică, pentru un rezultat singular al unui coleg, dar care aduce apreciere profesională întregului colectiv.

Acest spirit bun şi stimulativ îl doresc pentru asumarea în continuare a provocărilor, de exemplu pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante din parchete, astfel încât autoritatea profesională să fie consacrată formal şi să imprime mai multă responsabilitate fiecărui procuror.

Cele expuse în acest scurt mesaj în ziua reper a Justiţei oferă un stop-cadru pe instituţia Ministerului Public, care depune eforturi susţinute ca actul de justiţie să îşi atingă finalitatea.

---

Actualizare Mesajul domnului judecător Marian Budă, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia Zilei justiţiei

Între justiţie şi pace există o legătură indisolubilă, aceasta fiind cu atât mai evidentă în contextul internaţional tulbure pe care îl traversăm cu toţii. Pandemia din ultimii doi ani, dar şi conflictele izbucnite ne îndeamnă, mai mult ca oricând, să ne aplecăm privirea asupra justiţiei şi a modului în care aceasta contribuie, zi de zi, la păstrarea echilibrului în societate.

De aceea, Ziua justiţiei trebuie să constituie un motiv de introspecţie cu privire la modul în care sistemul judiciar în ansamblu răspunde nu doar aşteptărilor societăţii, dar şi nevoilor acesteia. Este bine cunoscut faptul că, în ultimii ani, justiţia a fost în prim plan, deciziile instanţelor fiind comentate, criticate sau aplaudate. Acest fapt a dus, totodată, la o polarizare resimţită nu doar în societate, ci şi în interiorul sistemului, ceea ce pune o presiune cu atât mai mare asupra justiţiei. În acelaşi timp, reţelele sociale au devenit un puternic vector în influenţarea opiniei publice, fiind tot mai dificil de filtrat informaţiile reale de cele, intenţionat sau nu, prezentate în mod eronat.

În acest context, mesajul pe care Consiliul Superior al Magistraturii, în virtutea rolului constituţional de garant al independenţei justiţiei, îl transmite astăzi, este acela că justiţia se face de oameni pentru oameni, fiind un serviciu public în slujba cetăţeanului şi a societăţii în ansamblu. Dorim, pe această cale, să mulţumim atât judecătorilor care înfăptuiesc justiţia, cât şi tuturor celor care contribuie la înfăptuirea justiţiei, procurori, grefieri, avocaţi, reprezentanţi ai celorlalte profesii juridice, pentru eforturile pe care le fac, dar mai ales cetăţenilor care nu uită că, în spatele robelor, sunt oameni, la fel ca ei, care, fără a fi perfecţi, fac eforturi consistente pentru menţinerea echilibrului indispensabil oricărei societăţi democratice.

---

Actualizare Mesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Justiţiei

Marcată în fiecare an în prima duminică a lunii iulie, Ziua Justiţiei subliniază rolul actului de justiţie, al partenerilor instanţelor de judecată şi al tuturor oamenilor legii în consolidarea statului de drept.

Discuţiile purtate recent cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vìra Jourova, care au vizat şi progresele înregistrate de România în implementarea recomandărilor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ne încurajează să continuăm demersurile pe care le facem pentru reformarea sistemului de justiţie.

Provocarea este să aducem cât mai aproape perspectiva finalizării procesului de monitorizare a României prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi să demonstrăm că justiţia română funcţionează sută la sută pe principiile spaţiului de justiţie al Uniunii Europene.

Justiţia în slujba cetăţeanului şi un sistem modern, eficient, accesibil şi de calitate, adaptat nevoilor societăţii şi mediului de afaceri - sunt obiective în care cred şi pe care echipa guvernamentală şi le-a asumat prin Programul de Guvernare.

Avem posibilitatea să le susţinem acum inclusiv prin proiecte care vor primi finanţare de la bugetul Uniunii Europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Respectul faţă de lege, adevărul, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţeanului, imparţialitatea, integritatea şi independenţa corpului judecătoresc şi a tuturor celor aflaţi în slujba legii sunt valori care trebuie să primeze într-un sistem de justiţie adaptat transformărilor profunde petrecute în ultimele trei decenii în societatea românească.

La mulţi ani Justiţiei române şi tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu!

---

Ziua Justiţiei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii iulie, în 2022 fiind marcată la 3 iulie, notează Agerpres.

Această zi a fost instituită în anul 1994, prin Hotărârea nr. 364 a Guvernului României, având menirea de a marca rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, ale partenerilor justiţiei, ale tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept. Totodată, această zi constituie un bun prilej pentru consolidarea relaţiilor instituţionale.

De-a lungul timpului, cu prilejul acestei zile, Uniunea Juriştilor din România şi/sau Consiliul Superior al Magistraturii au organizat o serie de manifestări, ce au inclus seminarii, conferinţe, dezbateri publice, zilele porţilor deschide la instituţiile de profil, la care participă magistraţi şi reprezentanţi ai profesiilor juridice liberale (avocaţi, notari publici, consilieri juridici, executori judecătoreşti), personalităţi ale vieţii publice şi juridice. Totodată, reprezentanţi din domeniu transmit, cu această ocazie, mesaje dedicate acestei zile.

În 2021, preşedintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mihai-Bogdan Mateescu, amintea, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, de nevoia de unitate din cadrul sistemului judiciar. "Subliniem, cu atât mai mult astăzi, nevoia de unitate în cadrul sistemului de justiţie, unitate care implică atât respect reciproc şi colaborare în cadrul corpului profesional al judecătorilor, cât şi cooperare loială şi dialog deschis şi constructiv, întotdeauna în limitele legii, cu ceilalţi profesionişti ai dreptului, fără de care nu ar fi posibilă înfăptuirea justiţiei", se arăta în mesaj.