Au fost adoptate legile pentru reforma justiţiei

Deputaţii au aprobat, ieri, două legi necesare reformei justiţiei, cea privind statutul magistraţilor şi cea pentru organizarea judiciară. Camera Deputaţilor a dat votul final la rapoartele de mediere ale celor două legi, optînd pentru varianta proprie privind proiectul legii organizării judiciare. Legea privind statutul magistraţilor prevede că magistraţii nu pot să facă parte din partide politice, nici să desfăşoare activităţi cu caracter politic, fiind obligaţi să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice. Potrivit prevederilor adoptate de deputaţi, judecătorii sînt independenţi şi se supun numai legii, iar funcţiile de judecător şi procuror sînt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia celor didactice.

Judecătorii vor fi inamovibili şi vor putea fi detaşaţi sau delegaţi doar cu acordul lor. Ca să li se asigure independenţa, magistraţii vor beneficia de un concediu de odihnă anual plătit de 35 de zile şi de locuinţe de serviciu, pe care le vor putea cumpăra după 10 ani de vechime în magistratură. Sancţionarea magistraţilor pentru încălcarea legii sau a deontologiei profesionale va putea fi făcută doar de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorii, procurorii şi magistraţii asistenţi vor putea fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea CSM.

Cealaltă lege votată de parlamentari defineşte instituţiile judecătoreşti, printre care un rol deosebit îl are Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai cărei judecători vor fi aleşi pe o perioadă de cinci ani. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va fi format din preşedinte, vicepreşedinte, preşedinţii de secţii şi cinci judecători. Adunarea generală a judecătorilor ICCJ va fi forul suprem care se va întruni anual pentru aprobarea raportului de activitate, a bugetului ICCJ, cu avizul consultativ al Ministerului de Finanţe. Tot Adunarea generală va alege cei doi judecători reprezentanţi în Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit legii adoptate, Parchetul Naţional Anticorupţie va fi condus de un procuror general şi se va finanţa de la bugetul de stat. Deputaţii au respins propunerea Senatului ca ministrul justiţiei să fie informat, prin inspectorii generali şi judecătorii inspectori, cu privire la funcţionarea instanţelor, celeritatea proceselor şi abaterile disciplinare săvîrşite de judecători, fiind eliminat controlul politicului asupra justiţiei.