Autorităţile includ construcţiile în rândul domeniilor de viitor

Piaţa construcţiilor din ţara noastră pare să devină importantă pentru autorităţi, care s-au hotărât să includă acest domeniu în Strategia Naţională de Competitivitate 2015-2020, printre sectoarele economice cu potenţial competitiv.

Propunerea vine din partea Ministerului Economiei, care a pus în dezbatere un proiect legislativ ce prevede introducerea sectorului de construcţii în Strategia de Competitivitate.

Estimările Guvernului sunt îndrăzneţe, nota de fundamentare a iniţiativei legislative aratând: "După ce în perioada de creştere economică din 2007-2008 ponderea construcţiilor în PIB depăşise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condiţiile în care există potenţial să ajungă chiar la 15%".

Sectorul construcţiilor este unul foarte important şi ar avea şanse de creştere dacă ar fi sprijinit de stat, este de părere expertul imobiliar Ion Radu Zilişteanu, doctor în economie.

Domnia sa consideră: "Dacă autorităţile vor să includă piaţa construcţiilor printre domeniile prioritare ale economiei, atunci sigur se gândesc şi la unele pârghii pentru încurajarea sectorului. O soluţie ar fi introducerea unui tratament fiscal avantajos pentru firmele care activează în acest domeniu. Se poate studia o reducere de TVA, la 5% de la 9%, pentru materialele de construcţii. O altă modalitate de încurajare a construcţiilor este sprijinirea unor parteneriate public-private transparente, astfel încât să permită accesul unor firme la banii publici, altele decât cele cu care ne-am obişnuit. De asemenea, stăm destul de rău la nivelul implementării infrastructurii electrice şi de utilităţi în mediul rural, unde şi aici ar trebui făcuţi paşi".

Domnul Zilişteanu subliniază, printre altele, că Guvernul ar putea încuraja învăţământul profesional în vederea dezvoltării meseriilor cerute în construcţii, având în vedere lipsa forţei de muncă din sector.

• Construcţiile generează circa 10% din PIB, la nivel european, oferind 20 de milioane de locuri de muncă

Nota de fundamentare a iniţiativei legislative publicată pe site-ul Ministerului Economiei mai arată: "Sectorul de construcţii are un mare potenţial de creştere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor. Chiar dacă sectorul construcţiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanţei sale economice, performanţa sectorului construcţiilor poate influenţa în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu, dar şi nivelul de ocupare a forţei de muncă. Astfel, construcţiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice şi electronice etc.) şi de servicii conexe. Calitatea lucrărilor de construcţii are un impact direct asupra calităţii vieţii. Eficienţa resurselor în procesul de fabricaţie, transportul şi utilizarea produselor pentru construcţia de clădiri şi infrastructuri, dar şi performanţa energetică a clădirilor au un impact considerabil asupra energiei, asupra schimbărilor climatice şi asupra mediului".

Sursa citată menţionează că, în timp ce la nivel european sectorul construcţiilor generează aproape 10% din PIB şi oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în România înregistrăm un declin accentuat al acestui sector. Pentru a realiza investiţiile necesare dezvoltării economiei este nevoie de un sector al construcţiilor bine dezvoltat, consideră iniţiatorii proiectului de lege.

Conform Colliers International Romania, valoarea investiţiilor pe piaţa imobiliară a fost de 404 milioane de euro, în primul semestru al anului în curs, în creştere cu aproape 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Specialiştii din cadrul Colliers arată că există şanse ca pragul de 1 miliard de euro să fie depăşit în acest an. Tot în primul semestru a crescut şi numărul de investitori, precum şi mărimea tranzacţiilor, subliniază Colliers, apreciind că valoarea medie a activelor vândute în primul semestru se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro, faţă de 25 milioane euro în anul precedent.

Nota de fundamentare citată mai indică faptul că, prin introducerea sectorului de construcţii în rândul domeniilor de viitor, se vor putea găsi soluţii de finanţare pentru probleme structurale legate de acest sector, printre care se numără lipsa de forţă de muncă şi necesarul de investiţii.

"Tranziţia către o economie eficientă în utilizarea resurselor şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon aduce cu sine şi importante schimbări structurale în sectorul construcţiilor, care va trebui să se adapteze şi să anticipeze necesarul de calificări şi competenţe în aceste domenii", adaugă documentul de pe site-ul Ministerului Economiei, precizând că acest lucru este valabil în special în ceea ce priveşte pregătirea forţei de muncă pentru construcţia de clădiri cu "consum de energie aproape zero", fie că este vorba de clădiri noi sau renovate. Implementarea unor tehnologii noi şi utilizarea de practici flexibile de organizare a muncii vor necesita, de asemenea, o evoluţie a competenţelor şi a calificărilor în domeniul construcţiilor.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului legislativ, în sectorul de construcţii este necesară intensificarea eforturilor de micşorare a impactului asupra mediului, prin rezolvarea problemei consumului mare de materiale de construcţii (de exemplu, minerale metalice şi nemetalice, substanţe chimice şi lemn), a celei legate de generarea unor cantităţi mari de deşeuri, dar şi de realizarea unui număr din ce în ce mai mare de materiale care sunt mai uşor de colectat şi reutilizat, precum şi de sisteme sau "soluţii de construcţie" care uşurează "deconstrucţia" lucrărilor şi reutilizarea materialelor.

• Wienerberger: "România - una dintre cele mai mari pieţe din Europa Centrală şi de Est, cu un segment al construcţiilor rezidenţiale în continuă dezvoltare"

Ţara noastră reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din regiunea Europei Centrale şi de Est şi are un segment al construcţiilor rezidenţiale în dezvoltare continuă, consideră reprezentanţii grupului Wienerberger. Aceştia ne-au transmis că locuinţele finalizate la nivel naţional au înregistrat o evoluţie pozitivă continuă în ultimii trei ani, iar informaţiile disponibile momentan indică faptul că această tendinţă se va păstra şi pentru anul 2018.

"Piaţa locală de zidărie înregistrează în continuare un trend ascendent, după patru ani consecutivi de creştere, începând cu 2014", subliniază sursa citată, precizând: "Autorizaţiile emise pentru construcţiile rezidenţiale au o evoluţie pozitivă, atât pentru segmentul de locuinţe individuale, cât şi pentru segmentul de apartamente. Dinamica de creştere a segmentului de apartamente este mult mai accelerată, în perioada ianuarie-mai 2018 având o creştere de aproximativ 35% faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce segmentul de case unifamiliale a avut o creştere de +7,5% în aceeaşi perioadă. Ponderea autorizaţiilor emise pentru apartamente a ajuns la 62% în total autorizaţii de locuinţe emise în perioada ianuarie-mai 2018, faţă de 56% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

O evoluţie crescătoare a înregistrat şi piaţa locală de învelitori pentru acoperiş, atât în volum, cât şi în valoare. Constatăm o creştere a interesului familiilor de români pentru învelitorile ceramice, interes care se reflectă şi în creşterea segmentului de ţiglă ceramică cu aproximativ 5%, în 2017 faţă de anul anterior".

Numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădirile rezidenţiale în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018 a crescut cu 8,5%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 20.520, informează Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele INS arată că au fost marcate creşteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+516 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+402), Sud-Muntenia (+352), Centru (+128), Bucureşti-Ilfov (+102), Nord-Vest (+95) şi Sud-Est (+86), în timp ce în regiunea de dezvoltare Nord-Est a fost înregistrată o scădere (-69 autorizaţii). INS precizează că în iunie 2018 au fost eliberate 4.233 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 65% sunt pentru zona rurală.

INS informa, recent, că în primele cinci luni din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,3%, ca serie brută, iar pe obiecte de construcţii volumul lucrărilor crescuse, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2018, la construcţiile inginereşti şi la clădirile nerezidenţiale cu 14,3%, respectiv cu 5,5%, în timp ce clădirile rezidenţiale au înregistrat o scădere de 23,9%.

Specialiştii evidenţiază că, deşi numărul autorizaţiilor de construire este în creştere, sectorul construcţiilor înregistrează contracţii ca urmare a lipsei de proiecte de infrastructură.