Avantajele tranzacţionării instrumentelor derivate (II)

Poţi vinde ceea ce nu ai

"Vânzare în lipsă" înseamnă că pe piaţa futures un activ se poate vinde fară a fi cumpărat în prealabil. Întrucât derivatele sunt dematerializate şi reprezintă în fapt nişte angajamente de plată la un anumit preţ şi o anume scadenţă, o operaţiune pe această piaţă poate începe direct printr-o vânzare. În acest fel, un speculator poate realiza profit atât pe creşteri, cât şi pe scăderi de preţ spre deosebire de piaţa acţiunilor unde deocamdată profiturile se marchează doar de către cumpărători. Acest fapt este deosebit de util celor care deţin portofolii de acţiuni şi doresc să le conserve valoarea în perioadele de declin ale pieţei. Tot ce trebuie să facă este să vândă cantitatea echivalentă de acţiuni pe piaţa futures şi astfel, orice scădere pe piaţa BVB va fi compensată de profitul generat în urma vânzării de pe piaţa BMFMS. Aceste operaţiuni poartă denumirea de "hedging". Perioadele februarie - iulie 2005 şi februarie - iulie 2006 pot fi un studiu de caz edificator pentru investitorii care au "pătimit" pe piaţa de acţiuni.

Operaţiuni speculative cu costuri mult reduse

Cele două caracteristici des­crise mai sus, împreună cu gradul mare de standardizare - care le face transmisibile la fel de uşor precum acţiunile - şi mişcarea corelată dintre preţurile de pe piaţa acţiunilor şi cea a derivatelor pe acţiuni au atras în piaţa BMFMS numeroşi speculatori de pe piaţa de capital. În esenţă, un speculator este un investitor "înfometat" după profit rapid şi mai ales după randament. Dacă din punct de vedere al volatilităţii, cele două pieţe generează aproximativ aceleaşi rezultate, în schimb, la capitolul "investiţie necesară" piaţa futures este în avantaj net. Dacă se adaugă avantajul speculaţiei pe scădere de preţ şi comisioanele de tranzacţionare foarte reduse, se poate spune că piaţa futures este raiul speculatorilor.

Investitorii interesaţi direct într-o companie sau cei dornici să profite de dividendele acordate de aceasta vor alege însă piaţa cash de acţiuni întrucât deţinerea unei poziţii de cumpărare pe un emitent în piaţa futures nu dă dreptul la astfel de beneficii.

Pe lângă sistemul de tranzacţionare "în marjă" care permite unui investitor să "mişte" cu aceeaşi sumă de bani o cantitate de 5-6 ori mai mare de acţiuni sau devize decât pe piaţa spot, comisioanele extrem de reduse sunt un avantaj deloc de neglijat.

Se ştie că în activitatea de tranzacţionare, costurile aferente joacă un rol important în determinarea randamentului. Pe piaţa futures de la BMFM Sibiu, comisionul de tranzacţionare perceput de bursă şi casa de compensaţie este la nivelul anului 2006 de 0,6 lei/contract indiferent de valoarea sau scadenţa aces­tuia.

Pentru un inves­titor obişnuit, comisionul de tranzacţionare este mai mare întrucât brokerul va adăuga la cei 0,6 lei o anumită sumă astfel încât comisionul final poate varia între 1,5 şi 5 lei/contract.

De exemplu, la un contract futures DESIF2, echivalent a 1.000 acţiuni SIF2 Moldova, cumpărat la preţul de 2 lei/acţiune, un comision de 2 lei reprezintă un procent de 0,1%, valoare extrem de mică în comparaţie cu costul tranzacţionării aceleiaşi cantităţi de acţiuni pe piaţa spot, unde co- misioanele rareori se situează sub nivelul de 0,5% din valoarea tranzacţiei.

Potenţial de profit pe intervale înguste de preţ

Avantajul comisioanelor extrem de mici dublat de pasul de tranzacţionare de 1 leu vechi (0,0001 RON) practicat pe piaţa BMFM Sibiu pentru toate constractele futures face ca până şi o variaţie de 50 - 100 lei vechi să fie potenţial rentabilă pentru un speculator. Exemplu: dacă un investitor cumpără 10 contracte futures DETLV la preţul de 1,0800 lei/acţiune şi le vinde la preţul de 1,0880 lei/acţiune, realizează un profit brut de 0,0080 lei/acţiune adică 80 lei pe contract.