AVAS plăteşte despăgubiţii FNI indexat cu 306%

• (Interviu cu domnul Mircea Ursache, preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului)

Reporter: În ultima vreme, au fost grăbite demersurile pentru deblocarea banilor în vederea acordării de plăţi pentru păgubiţii FNI. Nu este, oare, acest lucru o mită electorală, având în vedere că sunt persoane care aşteaptă de peste cincizeci de ani să fie despăgubiţi, precum cei care aşteaptă plăţile de la ANRP. Este o grabă cam mare pentru păgubiţii FNI care aşteaptă de aproximativ zece ani...

Mircea Ursache: Sentinţele definitive şi irevocabile sunt din 2004, 2005, 2007, 2008. Din suma datorată păgubiţilor FNI, au fost plătiţi deja 11.000 de oameni şi mai rămân aproximativ 12.000. Autoritatea plăteşte în numele statului...Tot ins­tanţa a stabilit că banii se dau indexaţi cu valoarea inflaţiei comunicate de Direcţia Naţională de Statistică, de la 20 mai 2000 până astăzi. Deja este vorba despre o indexare de 306%.

Reporter: De unde are bani AVAS să plătească păgubiţii FNI?

Mircea Ursache: Din încasări. Anul acesta are încasări de 665 de milioane de lei (aproximativ 150 de milioane de euro). Sunt patru sentinţe definitive şi irevocabile ale instanţei care spun să dăm banii păgubiţilor FNI indexaţi.

În plus, calitatea de fidejusor a CEC a fost preluată de către AVAS tocmai ca să despovăreze CEC, în condiţiile în care noi încercăm să capitalizăm, acum, această bancă. Suma indexată de plată a ajuns la 445 de milioane de lei (aproximativ 100 de milioane de euro).

Reporter: Cum afectează criza financiară activitatea AVAS?

Mircea Ursache: Criza financiară afectează profund activitatea AVAS, din următoarele motive: în domeniul privatizărilor este evident că valoarea acţiunilor societăţilor din portofoliu nu mai este aceeaşi cu cea de acum doi-trei ani. Ne aşteptăm, prin urmare, ca încasările din acest portofoliu rezidual să fie la alt nivel.

Un lucru asupra căruia aş dori să atrag atenţia este că evaluările societăţilor privatizate nu au fost făcute niciodată de AVAS, ci de alţi evaluatori. S-a creat, de-a lungul timpului, impresia că unele societăţi au fost subevaluate. Evaluatorul răspunde material şi penal de evaluarea pe care o face. Situaţia se prezintă astfel: Evaluatorul vine şi ne prezintă raportul său. Recent, am înfiinţat o comisie, formată din trei salariaţi AVAS, care au şi ei statutul de evaluator, dar nu pot formula decât o opinie.

Cred că, astăzi, evaluarea trebuie făcută prin combinarea metodelor de evaluare. Nu avem nicio societate care să duduie, să ne sperie pe toţi, la care să aplicăm metoda evaluării cash-flowului. În acelaşi timp, metodele de evaluare patrimoniale, care iau în calcul terenurile, de exemplu, nu sunt cele mai nimerite în actualul context economic.

Mircea Ursache: Criza afectează AVAS reducând semnificativ cererea de pe piaţa de cumpărare a activelor cu executare silită. În unele cazuri, am ajuns şi la a treia licitaţie, pentru că nu am reuşit să vindem la primele două, pentru că nu există cerere în acest sens.

Este un efect al crizei, nu s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva.

Reporter: Credeţi că, anul acesta, este unul potrivit pentru privatizarea societăţilor care au rămas în portofoliul AVAS, având în vedere condiţiile economice?

Mircea Ursache: Este mai importantă nevoia să aducem la buget sumele de bani rezultate din privatizare.

Reporter: Chiar dacă sumele aduse astfel la buget ar fi mai mici decât cele pe care le-ar fi obţinut AVAS în alte condiţii?

Mircea Ursache: Trebuie să luăm în considere şi cât poate să dureze criza. Există, astfel, riscul ca unele dintre aceste societăţi să îşi oprească activitatea pentru că ar putea să rămână fără sursele de existenţă. Nu trebuie uitat că AVAS are un buget consolidat aprobat, pe care se mizează.

Reporter: Când credeţi că se va lista Fondul Proprietatea, în condiţiile în care cele mai optimiste previziuni spun că această criză se va întinde până la finele lui 2010?

Mircea Ursache: Opinia acţionarilor, pe care i-am consultat în Adunarea Generală de săptămâna trecută, a fost să listăm Fondul până la toamnă, în condiţiile în care acum nu mai avem de parcurs decât paşi absolut mărunţi. Evaluarea s-a încheiat aşa că...

Reporter: Mai trebuie adminis­trator...

Mircea Ursache: Nu este obligatoriu. Termenele pe care Enache Jiru, preşedintele Comisiei de Selecţie a Administratorului, le-a prezentat în AGA de lunea trecută, sunt foarte scurte. Săptămâna aceasta, Comisia va anunţa lista scurtă ce va avea între trei şi cinci societăţi. Nu ştiu câte vor fi şi nici nu mă pot ames­teca. Ulterior, în termen de zece zile lucrătoare (două săptămâni), Comisia va anunţa cele două societăţi calificate în finală. Negocierile cu cei doi ofertanţi sunt foarte scurte, de doar câteva zile, timp în care aceştia trebuie să prezinte oferta financiară finală. De aceea am spus că nu mai există nicio posibilitate de amânare.

Reporter: Cum de sunteţi atât de optimist privind listarea FP?

Mircea Ursache: Fondul Proprietatea a fost creat ca să genereze sursele pentru despăgubiri şi cei mai în măsură să exprime poziţia legată de listare sunt cei care urmează să fie despăgubiţi. Aceştia sunt acţionarii Fondului, ei doresc listarea şi eu cred că noi avem obligaţia să le respectăm decizia.

Reporter: Reprezentanţi ai pieţei de capital au atras atenţia ca societatea de investiţii de stat a AVAS nu trebuie să se transforme într-un al doilea "Fond Proprietatea" (FP). Cum comentaţi?

Mircea Ursache: Societatea de investiţii de stat se poate transforma într-o societate de investiţii financiare (SIF), se vrea să fie un jucător pe piaţa de capital, având o altă destinaţie decât FP. Fondul a fost creat special pentru a alimenta cu bani Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, prin acordarea de dividende. Iniţial, statul a avut 99% din Fond, iar acum, mai are aproximativ 68%, în condiţiile în care între 2005 şi 2006 Fondul nu a funcţionat. Acest lucru arată că procesul de des­păgubire funcţionează. Este posibil ca, până la finele anului, statul să îşi reducă participaţia la 60% şi astfel, în aproximativ doi ani, nici să nu mai fie acţionar majoritar.

Reporter: Doi ani poate părea mult pentru unii dintre acţionari...În plus, sunt multe persoane care au cumpărat acţiunile de la cei despăgubiţi...

Mircea Ursache: Cei care au cumpărat la a doua mână au despăgubit acţionarii care au vândut. Juridic, în clipa în care ai vândut acţiunile la Fondul Proprietatea, ţi-ai încheiat orice raport cu statul român sub aspectul pretenţiei de a fi despăgubit. Statul ţi-a dat, tu ţi-ai valorificat acţiunile pe piaţă. Unii au vândut şi la 50-60% din valoarea nominală, însă unii dintre acţionari nu au avut un broker care să îi sfătuiască care este momentul oportun să vîndă.

Reporter: Ce şanse sunt ca Fondul Proprietatea să fie preluat de aşa numiţii "moguli"?

Mircea Ursache: Această idee nu are absolut nici o bază. Puteţi să vă uitaţi la Depozitarul Central, la structura acţionariatului: scăzând participaţia statului, a Casei Regale, a moştenitorilor Malaxa şi Auschnit, a celor două fonduri de investiţii, vedeţi că rămâne o participaţie nesemnificativă pe care ar putea să o aibă aceşti "moguli".

Reporter: În ce stadiu a ajuns procesul de privatizare?

Mircea Ursache: În momentul de faţă, raportat la portofoliu, Direcţia de Privatizare este cea mai puţin importantă din cadrul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului pentru simplul motiv că mai sunt doar 35 de societăţi (fără Antibiotice Iaşi) la care statul este acţionar majoritar. Toate aceste societăţi au intrat în procesul de privatizare şi, până la sfârşitul anului, vor dispărea din evidenţa AVAS-ului. Acum nu mai putem vorbi de privatizare, ci doar de vânzare de pachete de acţiuni care se face pe piaţa de capital sau prin licitaţii cu strigare.

Celelalte 376 de societăţi la care AVAS are pachete minoritare vor forma o societate de investiţii de stat (SIS).

În momentul de faţă, AVAS organizează selecţia consultantului societăţii de investiţii financiare. Cât de repede se va mişca consultantul, nu ştiu să vă spun şi nici nu presez în acest sens pentru că, pe de o parte, piaţa bursieră este jos acum şi nu am nicio motivaţie ca să apăs pe acceleraţie. Pe de altă parte, vreau ca documentaţia consultantului să fie perfectă. Oricum, eu cred că şi acţiunile Fondului Proprietatea şi ale SIS, odată listate, vor creşte automat.

Reporter: Care este situaţia în celelalte arii de activitate ale AVAS?

Mircea Ursache: Următorul palier al activităţii AVAS ţine de aplicarea Legii 10, care se face doar se face doar de către Autoritate.

Urmează, apoi, palierul post-privatizare, care e foarte important pentru că sunt peste 3.000 de societăţi în monitorizare, post-privatizare. Este un volum de muncă imens, fiind o activitate care trebuie finalizat până în 2014. Monitorizarea post-privatizare vizează o serie de obligaţii pe care cumpărătorul şi le-a asumat şi care, în caz de neîndeplinire, sunt purtătoare de penalităţi şi majorări ce revin AVAS, în conformitate cu legislaţia actuală. A fost o perioadă în care penalităţile şi majorările se duceau la societate. Eu consider că statul trebuie să încaseze aceste penalităţi pentru că el este cel care a încheiat contractul cu cumpărătorul. În plus, să nu uităm că preţul de vânzare al societăţilor comerciale a luat în calcul şi obligaţiile, pe care cumpărătorul le-a preluat, către buget, furnizorii de utilităţi, casa de sănătate. Cumpărătorul a preluat şi debite bugetare, bancare şi comerciale, iar statul i-a dat o serie de facilităţi - în general, a fost scutit de plata unor majorări şi întârzieri -, în schimbul preluării societăţii.

Reporter: Plănuiţi disponibilizări anul acesta în cadrul Autorităţii?

Mircea Ursache: Am propus pentru 2009 o disponibilizare a personalului Autorităţii, astfel încât numărul de salariaţi să ajungă la 410, faţă de 511, anul trecut.

Bineînţeles că, proporţional cu diminuarea portofoliului de privatizat, scade şi numărul de personal cores­punzător diviziilor care se ocupă de administrarea pachetelor majoritare şi minoritare.

Reporter: Vor creşte salariile angajaţilor AVAS, anul acesta?

Mircea Ursache: Cele două instituţii care au format AVAS, Autoritatea pentru Privatizare şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, au primit consultanţă din partea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. În acest context, au fost convenite şi nivelele de salarizare.

De exemplu, la AVAB, s-a stabilit, de comun acord cu reprezentanţii organismelor financiare internaţionale, ca oamenii din sectorul recuperării creanţelor să vină covârşitor din sistemul bancar şi să fie retribuiţi la nivelul sistemului bancar, pentru a fi apăraţi de orice tentaţie. Era, dacă vreţi, un lucru similar cu ceea ce se întâmplă la Direcţia de Credite sau de Supraveghere în sistemul bancar, unde se doreşte ca angajatul să fie imparţial atunci când decide acordarea unui credit.

Consider că aceste salarii reflectă importanţa socială a muncii, în condiţiile în care recuperarea unei creanţe înseamnă o muncă enormă... Necesită analiza garanţiilor, evaluare, notificare, negocierea plăţii - într-un anumit interval - sau executarea silită. Au fost 74.000 de creanţe, dintre care s-au valorificat, până acum, peste 30.000, în zece ani. Asta înseamnă 300 de creanţe pe an sau 12 în fiecare zi lucrătoare, ceea ce este enorm.

Reporter: Cei care lucrează aici sunt verificaţi?

Mircea Ursache: Sigur că da.

Reporter: De către oameni din AVAS?

Mircea Ursache: Sunt persoane care au urmat cursuri.

Reporter: Aceste persoane pot să primească o sumă de bani pentru a facilita hotărârea unui ajutor de stat punctual?

Mircea Ursache: Verificarea nu este o problemă. Este vorba despre instituţiile statului...

Reporter: Aţi schimbat oameni când aţi venit la conducerea Autorităţii?

Mircea Ursache: În afară de vicepreşedinţi, nu am schimbat pe nimeni, nici măcar un director.

Analiza personalului se face strict pe criteriul de competenţă şi disponibilizările sunt din cauza diminuării unei fracţiuni din patrimoniu, însă rămân celelalte divizii. Practic, până la sfârşitul anului, doar divizia de privatizare dispare în integralitatea ei.

Reporter: Aţi afirmat că "Fortus" Iaşi este o societate viabilă. Care este situaţia reală de la acest combinat? Veţi relua privatizarea?

Mircea Ursache: Mai întâi, ca să reluăm privatizarea, trebuie să se aprobe planul de organizare de către Adunarea Generală a Creditorilor.

Reporter: Renunţă "Metalexportimport" atât de uşor la "Fortus"?

Mircea Ursache: "Metalexportimport" nu renunţă, ci se judecă în continuare. La "Fortus" există două procese pe rol, dintre care unul în baza insolvenţei. Vom vedea dacă programul de restructurare pe care îl prezentăm este aprobat de Adunarea Generală a Creditorilor, şi anume de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), AVAS, Primăria, creditorii şi furnizorii de utilităţi. Aceştia din urmă votează, împreună cu noi, pentru că, fiind creditori chirografari, nu au interesul să intre ultimii la distribuţia banilor obţinuţi din active, în cazul în care se declanşează falimentul. În această situaţie, ei şi-ar pierde un client.

Prin introducerea acestui program de restructurare, vrem să scoatem societatea din insolvenţă.

Al doilea proces este cel intentat de "Metalimportexport". În 2008, a fost decăzut din drept de fosta conducere a AVAS pentru neîndeplinirea unor obligaţii post-privatizare, existând un proces pe rol în acest sens. Actuala conducere AVAS nu se poate implica, doar aşteaptă sentinţa instanţei. Rămâne ca instanţa să se pronunţe dacă reînscrierea AVAS ca acţionar şi decăderea din drepturi a "Metalimportexport" a fost corectă sau nu.

Reporter: Care este situaţia la "Antibiotice" Iaşi? Aţi înlocuit conducerea...

Mircea Ursache: Am vizitat şi eu compania şi am observat un ataşament al angajaţilor faţă de domnul preşedinte Ioan Nani. Era o bucurie că venea înapoi...

Reporter: Este foarte iubit?

Mircea Ursache: Da, da! Mă aşteptam ca angajaţii să fie reticenţi că schimbăm conducerea, însă nu a fost deloc aşa. Maniera în care a fost schimbat iniţial, a fost jalnică. Nu aşa se procedează! Sper să facă treabă bună acum.

Reporter: Care este situaţia privatizării "Avioane" Craiova?

Mircea Ursache: "Alenia Aeronautica" este singura care a depus oferta... a fost deschisă... Mai este un singur pas: depunerea ofertei finale îmbunătăţite.

Reporter: Oferă "Alenia" mai mult de 16 milioane de euro cât au oferit cehii de la "Aero Vodochody"?

Mircea Ursache: Cehii ofereau 16 milioane în condiţiile în care nu preluau nici o datorie. Se impune o analiză a datoriei pentru că un ordin comun, pe care l-ai da acum la privatizare, se consideră că este ajutor şi trebuie notificat la Bruxelles.

Aţi văzut cum s-a întâmplat la "Ford", Comisia Europeană nu a fost notificată, "Ford" a primit ajutor şi, ulterior, a fost nevoită să vină cu nişte bani de acasă.

Aşa ceva nu se va întâmpla la "Avioane" Craiova. Informăm ofertantul că trebuie să notificăm Bruxelles-ul şi să aşteptăm răspuns de acolo. Dacă este negativ, acesta va trebui preia şi să plătească datoriile. Mecanismul, astăzi, este complet schimbat faţă de tot ce a fost vreodată. Dacă n-am face notificarea, automat, Comisia s-ar sesiza pentru că toată lumea ştie de privatizarea de la "Avioane". Astfel, suntem obligaţi ca, înainte să semnăm contractul de privatizare, să notificăm Consiliul Concurenţei şi acesta va notifica mai departe.

Uitaţi, ce s-a întâmplat, de exemplu, la privatizarea "Electroputere" Craiova, unde cei de la "Al-Arrab" au preluat toate datoriile şi acum vin la noi, plângându-se că sunt cocoşaţi. Ei au dreptate, cu atât mai mult cu cât, în actualele condiţii economice, este foarte greu pentru o societate să vândă o locomotivă sau un transformator de mari dimensiuni. M-am întâlnit cu cei de la "Electroputere" şi analizăm posibilitatea să le acordăm nişte facilităţi.

Reporter: Cum a ajuns "Electroputere" în această situaţie?

Mircea Ursache: Nu li s-a făcut un program de restructurare cu ordin comun aşa cum se face la orice societate, motiv pentru care, ori câte ori s-au dus la licitaţii să vândă locomotive sau transformatoare, au fost decăzuţi pentru că aveau certificatul fiscal cu datorii. Şi trebuie să ţinem cont că "Electroputere" nu produce pahare, ca să vândă la restaurant. Este o neglijenţă a lor, în final, pentru că nu au cerut aşa ceva.

Reporter: Prin urmare, oferă "Alenia" mai puţin de zece milioane de euro pentru "Avioane" Craiova?

Mircea Ursache: Nu am discutat niciodată cu membrii Comisiei de privatizare. Cred că o să fac o acţiune de pionierat în AVAS să nu mă întâlnesc nici un minut cu comisia de privatizare.

Reporter: Care este situaţia la "Rodipet". O relansaţi la privatizare?

Mircea Ursache: "Rodipet" se află în analiza post-privatizării.

Reporter: Ei susţin că v-au plătit şi că sunt la zi cu toate obligaţiile...

Mircea Ursache: Colegiul Director al AVAS a analizat clauzele din contractul de post-privatizare şi a dis­pus rezilierea acestuia. Cei de la Rodipet, conform legii, au dreptul să conteste... au şi făcut-o, în termen legal. Urmează acum să prezinte la Direcţia Post-privatizare documentele care să ateste motivele contestaţiei.

Cei de la "Rodipet" pot să spună că au uitat să ne trimită documentele necesare sau că au uitat să le facă. Acum, sunt obligaţi să ni le prezinte, pentru că noi cu asta ne ducem la judecătorul delegat de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului. Prin aceste documente, "Rodipet" trebuie să dovedească faptul că au făcut investiţiile de mediu, tehnologice, pe capital de lucru sau pe pactul social. În plus, documentele trebuie auditate. Nu este nicio înfrângere, a mea personală sau a AVAS, dacă ei prezintă documente care să ateste că şi-au îndeplinit obligaţiile. Totuşi, trebuie să ţină seama că trebuie să plătească, prin contract, penalităţi şi majorări de întârziere, pentru că "Rodipet" avea o dată scadentă la care trebuia să ne trimită aceste documente.

Reporter: La cât se ridică aceste penalităţi?

Mircea Ursache: Depinde de clauzele contractuale. În unele cazuri, acestea pot fi de până la 30% din preţul de cumpărare.

Reporter: Aveţi declaraţii divergente cu Banca Naţională a Româ­niei în vederea schimbării conducerii CEC?

Mircea Ursache: Autoritatea nu are nicio atribuţie cu privire la schimbarea conducerii CEC. Declaraţiile mele nu s-au referit niciun moment la schimbarea conducerii CEC, ci la schimbări în componenţa Consiliului de Administraţie. Am spus-o şi repet: în Consiliul de Administraţie la CEC, din cei 11 membri, sunt cel puţin trei persoane care nu mai au calitatea de a reprezenta statul în CA. CEC-ul este o societate comercial-bancară, cu acţionar unic, statul român, şi, ca atare, administratorii ei trebuie să fie reprezentanţii statului. Deocamdată, Sebastian Vlădescu, Bogdan Huţucă şi Emanuel Neguţ nu mai au calităţile pe care le-au avut, respectiv de ministru de finanţe, vicepreşedinte la ANAF şi şef al Corpului de Control al Primului Ministru.

Reporter: Aceştia sunt plătiţi în continuare pentru aceste funcţii?

Mircea Ursache: Sigur că da. Se duc la şedinţele de consiliu şi încasează 20% din salariul preşedintelui CEC. Faptul că cineva asimilează conducerea CEC cu Consiliul de Administraţie este o greşeală.

Reporter: Dumneavoastră aţi declarat că Radu Graţian Gheţea va fi schimbat cu Enache Jiru...

Mircea Ursache: Nu. M-a întrebat o jurnalistă dacă am vreo preferinţă pentru conducerea CEC şi am răspuns că aceasta ar fi Enache Jiru. Cât timp a fost la conducerea CEC, a avut performanţă. Mi-am exprimat părerea în calitatea mea de res­ponsabil la Departamentul de Mediu de Afaceri al PSD, nicidecum al AVAS. Eu, ca persoană, îl susţin, dar nu am nicio calitate, nu pot să fac mai mult.

Reporter: Care este situaţia la "Oltchim"?

Mircea Ursache: Pentru "Oltchim" se aşteaptă acordul Comisiei Europene pentru transformarea datoriilor către stat în acţiuni. Consider că documentaţia noastră este serioasă şi sunt optimist că vom obţine un aviz favorabil al Comisiei Europene. Spun asta pentru că "Oltchim" îndeplineşte mai multe condiţii. Prima este faptul că are piaţă de desfacere în afara Uniunii Europene, ceea ce este vital. Orice ajutor de stat pe care ţi-l dă Comisia, ţi-l dă cu condiţia să păstrezi contingentele stabilite. Nu-ţi dă bani ca să vii pe urmă să distorsionezi piaţa. Piaţa pe care o are, astăzi, Oltchim, pe cele două produse de bază, soda şi res­pectiv polimerii pentru China şi Turcia, răspunde acestei cerinţe. Al doilea lucru: nivelul tehnologic al Oltchim este dintre cele mai ridicate. Deci nu putem vorbi de o industrie învechită. Asta înseamnă că volumul de investiţii de care ar avea nevoie nu este înrobitor.

Ce îi trebuie acestei companii? Două lucruri. Îi trebuie conversia creanţei în acţiuni, pentru că asta este o datorie istorică provenită din credite bancare luate cu garanţia suverană a statului. Statul, de când a garantat pentru combinat, şi-a luat angajamentul că îl sprijină. Asta înseamnă garanţia suverană a statului.

În clipa în care s-a făcut conversia, Oltchim devine bancabil, scap de datorii. Al doilea lucru este Arpechim. Arpechim este principalul său furnizor de materie primă. Arpechim nu mai este necesar grupului Petrom.

Reporter: Am înţeles că şi "Arpechim" are nişte pierderi uriaşe.

Mircea Ursache: Sigur că da, pentru că are un singur client, res­pectiv Oltchim. Şi atunci, problema se pune de a găsi sursa de finanţare... Noi asta am căutat acum, după avizul de la Comisia Europeană şi realizarea conversiei să putem apela la un credit bancar de 50 de milioane de euro.

Reporter: Cei de la Oltchim vroiau 100 de milioane de euro...

Mircea Ursache: Sigur, dacă te iei după managementul de acolo, vrea 300 de milioane, 400... Este normal ca ei să ceară. Ce să facem cu aceşti bani? Să fie plătite datoriile către Arpechim, care asta vrea.

Rămân bani inclusiv pentru a repune Oltchimul în funcţiune, care astăzi, funcţionează sub 50% din capacitatea sa de producţie. La noi, lumea vede doar partea speculativă... Dar nu există altă variantă. Haideţi să facem şi un scenariu. Să presupunem că mâine s-ar executa creanţa. Ce s-ar întâmpla? Toată valoarea societăţii este de 10 milioane de euro... înseamnă să execuţi o creanţă cu bună ştire, ştiind că nu poţi obţine mai mult de 10 milioane de euro, pe bursă, şi că gradul de recuperare este de 8%.

Cine este imbecilul care poate să facă aşa ceva? Să execuţi o creanţă când ştii că nu poţi obţine decât 8% din creanţă. Este exclus!

În al doilea rând, să presupunem că s-ar privatiza. În clipa în care, acolo este un acţionar privat 100%, trebuie notificat că are o creanţă de 134 de milioane. Conform legii, trebuie să îi anunţ că plata se face în 5 zile, că aşa este la creanţe. Cine poate?

Hai să ne gândim: care din variantele astea pot rezolva situaţia?

Singura este conversia creanţelor. Sigur că este altceva, când ai făcut un asfel de lucru, deja eşti monitorizat... Ai rapoarte trimestriale la Consiliul Concurenţei...

Reporter: Vă mulţumim!