BANCA MONDIALĂ:  Creşterea economică potenţială a ţării noastre poate ajunge la 5,2% până în 2030

În perioada 2022-2030, creşterea economică potenţială a României poate ajunge, în medie, la 5,2%, cea mai mare dintre cele patru ţări analizate în cel mai recent raport al Băncii Mondiale, Raportul Economic Periodic. Această creştere poate fi cea mai ridicată din ultimul deceniu, arată analiza care se concentrează pe România, Bulgaria, Croaţia şi Polonia. Condiţii: îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii, integrarea forţei de muncă migratoare, eficientizarea instituţiilor şi îmbunătăţirea rezultatelor din educaţie, spun experţii BM. Deocamdată, însă, românii se descurcă greu, arată acelaşi raport: în toamna anului 2021, aproape jumătate (47%) dintre gospodăriile din România au declarat dificultăţi sporite în a se descurca la sfârşit de lună comparativ cu nivelul de dinaintea crizei pandemice (februarie 2020), informează Economedia.

Potrivit unui nou raport al Băncii Mondiale, reformele susţinute de investiţii în infrastructura ecologică şi digitală şi în capitalul uman pot stimula şi chiar dubla potenţialul de creştere în unele state membre ale UE până în 2030.

Cel mai recent raport economic periodic al Uniunii Europene - Living Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks - trece în revistă modul în care unele state membre ale UE pot traversa perioade economice turbulente pentru a promova creşterea şi incluziunea pe termen lung în urma unei pandemii, a unui conflict în curs de desfăşurare în regiune şi a unei crize a costului vieţii.

"Două şocuri consecutive, în succesiune rapidă, riscă să îngreuneze redresarea UE", a declarat Gallina Vincelette, director regional pentru Ţările Uniunii Europene, Banca Mondială. "Pandemia a diminuat bugetele naţionale, în timp ce contextul războiului din Ucraina a exacerbat provocările, iar guvernele se confruntă cu inflaţie ridicată, creştere economică scăzută şi o criză a costului vieţii care îi afectează puternic pe cei mai vulnerabili. Dar în faţa adversităţii se află oportunitatea. Instituţii mai eficiente şi o guvernare mai bună pentru a implementa reforme dificile şi pentru a asigura o creştere economică verde, rezilientă şi incluzivă sunt soluţia zilei", a adăugat aceasta.

Raportul arată că o bună parte din economiile statelor membre ale UE a revenit la niveluri de creştere pre-pandemică, dar într-un ritm inegal. După ce s-a contractat cu 5,9% în 2020, creşterea economică a UE27 şi-a revenit în 2021, aceasta fiind cea mai puternică redresare post-recesiune de până acum, din regiune. Acest lucru a fost determinat, în mare parte, de o relaxare a restricţiilor împotriva COVID-19, ce a încurajat creşterea cererii agregate, în timp ce sprijinul politic fără precedent, adaptarea sporită şi rata ridicată a vaccinării au susţinut redresarea, consideră reprezentanţii BM. Raportul recomandă guvernelor să fructifice această redresare economică încurajatoare. În acest context, reformele sprijinite de Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ale statelor membre ale UE oferă ţărilor un punct de plecare foarte bun pentru a răspunde factorilor ce constrâng creşterea economică.

"Afectarea pieţelor forţei de muncă, înăsprirea condiţiilor de creditare, perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi încetinirea inovaţiei demonstrează cum o criză poate inversa progresele în materie de venituri din ultimii ani", a adăugat Vincelette. "Provocările actuale pot fi rezolvate, dacă ţările investesc prudent, acordă prioritate învăţării pe tot parcursul vieţii şi îndepărtează barierele din calea intrării firmelor pe piaţă şi a comerţului, încurajând în acelaşi timp concurenţa. O atenţie sporită acordată tranziţiei verzi oferă, de asemenea, o oportunitate excelentă pentru statele membre ale UE de a decupla creşterea economică de degradarea mediului şi de a plasa ţările pe traiectoria dezvoltarii economice sustenabile", spune reprezentanta Băncii Mondiale.

Raportul constată că, pe termen lung, investiţii mai ridicate, împreună cu reforme, cum ar fi îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii, integrarea lucrătorilor migranţi, consolidarea instituţiilor şi îmbunătăţirea rezultatelor educaţionale pot creşte potenţialul economic.

Dacă aceste reforme sunt implementate, analiştii BM consideră că avansul economic potenţial până la sfârşitul acestui deceniu (2022-2030) în Polonia şi România ar putea depăşi semnificativ dinamica deceniulului precedent, în timp ce Bulgaria şi Croaţia ar putea beneficia de o creştere dublată faţă de scenariul de bază actual.

Aceste reforme ar putea propulsa creşterea economică potenţială medie în perioada 2022-2030 la 4,6% în Bulgaria, 3,5% în Croaţia, 4% în Polonia şi 5,2% în România. Asumarea unor reforme ambiţioase ar pune aceste state membre ale UE pe calea către o convergenţă mai rapidă cu nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor al UE şi ar compensa efectele negative ale pandemiei şi războiului, arată datele BM.

Conform unui raport de la început de iunie, Banca Mondială estimează că economia României va creşte cu 2,9% în 2022, o prognoză revizuită în sus faţă de estimarea de numai 1,9% din aprilie a instituţiei financiare internaţionale. Comparativ cu estimarea din ianuarie, prognoza de acum este în continuare mai pesimistă, la începutul anului, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, instituţia estimând o creştere de 4,1% pentru România în acest an.

Pentru 2023, Banca Mondială a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei româneşti, la 3,7%, de la nivelul de la 4,1% estimat în primăvară. Şi pentru 2024, prognoza este mai pesimistă, de creştere de 3,9%, comparativ cu estimarea de 4,3% din aprilie.

Mai amintim, în acest context cu date regionale, că statistica publicată în martie de Eurostat arată că anul trecut România se afla în aceeaşi categorie cu Polonia, Ungaria, Portugalia şi Letonia în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard - PPS). În aceste ţări, indicatorul menţionat este cu mai puţin de 30% mai mic decât media UE În aceste ţări, indicatorul menţionat este cu mai puţin de 30% mai mic decât media UEDespre convergenţă şi economia României în UE.

Din cel mai recent raport al Băncii Mondiale:

• În ciuda redresării economice, multe gospodării se confruntă în continuare cu venituri mai mici decât înainte de pandemie. Într-un subgrup de ţări cu sondaje de răspuns rapid efectuate în timpul pandemie , gospodăriile au continuat să raporteze scăderi substanţiale ale veniturilor, deşi, în timp, mai puţine gospodării au raportat scăderea veniturilor. Până la cel de-al patrulea val al pandemiei - spre sfârşitul anului 2021 - 12,3%dintre gospodării din Bulgaria, 14,2% din Croaţia şi 17,7% din România au raportat venituri mai mici în comparaţie cu înainte de pandemie. Deşi, în comparaţie cu valurile anterioare ale crizei, scăderile de venituri au fost în general de o amploare mai mică, o parte substanţială a gospodăriilor raportează o scădere mai mare de 20% în veniturile lor, în comparaţie cu 2019: 7,7% dintre bulgarii, 9,9 la sută dintre croaţi şi 5,3% dintre gospodării din România

• În toamna anului 2021, aproape jumătate (47%) dintre gospodăriile din România au declarat dificultăţi sporite în a se descurca la sfârşit de lună comparativ cu nivelul de dinaintea crizei (februarie 2020), cu o proporţie chiar mai mare (54) dintre cele mai sărace 40% dintre gospodării care se confruntă cu dificultăţi financiare. Proporţia este comparabilă în Bulgaria şi Croaţia.

• Războiul afectează ţările UE selectate - Polonia, România, Bulgaria şi Croaţia - pe mai multe linii, inclusiv criza umanitară, creşterile preţurilor la produsele de bază şi efectele comerciale secundare. Ca urmare, perspectivele de creştere au fost ajustate în jos pentru a reflecta impactul războiului.

• Ţările selectate sunt afectate de creşterea preţurilor la materiile prime, în special la petrol şi gaze.Dependenţa de importurile de gaze naturale este cea mai mare în Bulgaria şi Polonia. De asemenea, cele două ţări se bazează într-o măsură mai mare, peste media UE, de importurile de gaze ruseşti pentru a-şi acoperi nevoile de consum de energie. Suspendarea livrărilor de gaze din Rusia către Bulgaria şi Polonia la sfârşitul lunii aprilie a accelerat eforturile de identificare a surse alternative. Toate cele patru ţări caută în mod activ surse alternative de aprovizionare cu gaze şi energie, cu România are opţiunea de a utiliza zăcămintele de gaze interne mai mature, explorând în acelaşi timp noi surse de gaze onshore şi câmpuri offshore în Marea Neagră pe termen mediu.