Bani pentru pensii. Combaterea unor concepţii eronate. Soluţii (V)

(continuare din numărul trecut)

V. Un drept constituţional incontestabil

Cei 5,6 milioane de pensionari, ca cetăţeni egali, au dreptul să întrebe pe politicieni: cum se repartizează venitul naţional, PIB-ul? Unde ajung în final cele peste 115 miliarde de euro, cât reprezintă PIB-ul?

Ei au dreptul să întrebe: ce destinaţie au, în ce buzunare ajung cele 42 de miliarde de euro din bugetul de stat consolidat - preluate sub formă de impozite din venitul naţional, din PIB, de la cetăţeni şi firme.

Ei au dreptul să întrebe: câte miliarde de euro reprezintă cheltuielile neproductive, care cresc în ritmuri alarmante; ce valori au cheltuielile bugetare pentru imensul aparat de stat, pentru armată şi războaie, pentru poliţie, jandarmerie, servicii secrete, pentru aparatul extern, pentru drumurile de proastă calitate şi pline de gropi, pentru spaţiile şi dotările de lux, pentru voiaje şi plimbări politice externe; pentru acoperirea enormelor pierderi şi datorii ale întreprinderilor şi instituţiilor de stat, pentru rambursarea imensei datorii externe şi plata dobânzilor aferente înrobitoare (pentru obiective neproductive, care nu au contribuit cu nimic la dezvoltarea economiei).

Ei au dreptul să întrebe: de ce nu se iau măsuri pentru combaterea risipirii banului public în toate sectoarele de activitate?

Ei au dreptul să întrebe: de ce bugetul de asigurări sociale, al fondului de pensii, de circa 6,6 miliarde euro nu poate fi completat cu resurse din bugetul de stat consolidat pentru a asigura o pensie decentă?

Ei au dreptul să întrebe: cum a fost posibil ca chiar în acest an, să se mărească salariile în aparatul de stat, inclusiv al preşedintelui ţării şi al tuturor demnitarilor, fără să se ceară "fundamentări de resurse" până în anul 2013? Şi legea a fost "promulgată" fără nici o obiecţiune prezidenţială.

De ce articolul acela din Constituţie (138) la care Preşedintele ţării a făcut referire pentru fondul de pensii, cerând "fundamentări până în 2013"; - nu s-a aplicat şi în cazul majorării salariilor în aparatul de stat nici în 2005, nici în 2007?

Şi s-ar putea continua cu multe alte întrebări legitime.

VI. Soluţii pentru asigurarea resurselor financiare destinate majorării pensiilor

Ca specialişti, ne exprimăm punctul de vedere ferm că - ţinând seamă de evoluţia şi nivelul de dezvoltare a economiei - vor exista resurse financiare pentru majorarea pensiilor.

În viziunea noastră, nu există nici un argument serios ca să previzionăm că pe termen mediu şi lung - resursele vor dispărea, dacă se asigură în mod corect resursele în anii 2008-2009. Aceştia sunt ani-cheie.

În acest scop, trebuie îndeplinite anumite premise şi condiţii în plan macroeconomic şi în politicile aplicate.

· O premisă majoră o constituie recunoaşterea deschisă la nivelul întregii clase politice că este absolut necesar să se aducă modificări în repartiţia venitului naţional - în favoarea pensionarilor.

· Realizarea acestei schimbări de fond necesită decizii politice corecte şi înţelepte ale Parlamentului şi Guvernului - în ce priveşte asigurarea resurselor financiare suplimentare pentru pensii; se impune aplicarea unor politici financiar-bugetare eficiente - în ce priveşte atragerea de resurse la bugetul de stat prin impozitarea raţională potrivit practicilor europene şi în ce priveşte repartizarea, alocarea şi utilizarea fondurilor bugetare. În opinia noastră, nu ne putem opri la politicile existente, ele trebuie modificate.

Evaluări. Bugetul asigurărilor sociale pe 2007 însumează 22,7 miliarde lei sau circa 6,6 miliarde de euro. Din acestea circa 94% sunt fondurile de pensii. Acest buget reprezintă 5,8% din PIB.

Datele făcute publice de oficiali arată că pentru acţiunea de majorare a pensiilor, în două etape, ar fi nevoie de fonduri suplimentare:

în anul 20082,0 miliarde euro2,1 miliarde euro

în anul 2009, peste cele din 20082,0 miliarde euro2,4 miliarde euro

Total 4,0 miliarde euro4,5 miliarde euro

Deci, ar fi nevoie în plus de 4,0-4,5 miliarde euro, ceea ce înseamnă 4-5% din PIB. Acestea sunt modificări de proporţii - la care trebuie să se facă faţă, în condiţii de stabilitate economică.

Cifrele făcute publice pentru ceilalţi ani până în 2013, "ca sperietoare", nu ar merita un răspuns. Ne ameninţă Preşedintele ţării, cu proiecţiile Domniei-sale, că pensionarii ar înghiţi - însumat până în 2013 - toate cele 30 de miliarde euro primite de la UE şi ar rămâne România "fără dezvoltare", s-ar pune în primejdie "viitorul tinerilor". Ce să răspundem la asemenea afirmaţie? Ar trebui să pronunţăm şi noi "nişte vorbe grele" de supărare şi mâhnire.

Ne rezumăm să spunem: nu ne interesează proiecţiile până în 2013, deoarece mulţi dintre noi pensionarii - atunci vom fi fost plecaţi de mult întru cele veşnice.

Părerea noastră de specialişti se deosebeşte radical de aceea a politicienilor care se opun majorării pensiilor şi fac speculaţii cu privire la "resurse fundamentate" şi "priorităţi" până în anul 2013.

(va urma)