BCE se simte bine în capcana tiparniţei monetare

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional / 9 iunie 2017

BCE se simte bine în capcana tiparniţei monetare
Călin Rechea

Şedinţa de politică monetară a BCE, din 8 iunie 2017 de la Tallinn, a fost aşteptată cu mare interes de pieţe, pe fondul aşteptărilor privind o minimă dezvăluire a planurilor de stopare a programului de relaxare cantitativă.

Nu a fost să fie. Conducerea Băncii Centrale Europene a hotărât ca principalele dobânzi de politică monetară să rămână neschimbate la 0%, 0,25%, respectiv -0,4% pentru facilitatea de depozit, iar programul de relaxare cantitativă să fie menţinut la 60 de miliarde de euro lunar cel puţin până la sfârşitul anului, cu opţiunea de prelungire dacă se consideră că este nevoie.

"Consiliul guvernatorilor anticipează menţinerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale pe o perioadă extinsă, care va depăşi cu mult orizontul achiziţiilor nete de active", se mai arată în comunicatul de presă.

Doar şase luni au trecut de când Mario Draghi, preşedintele BCE, a declarat că economia UE este prea slabă pentru a se căuta soluţii la ceea ce a numit "o problemă de clasă înaltă", respectiv găsirea căilor de normalizare a politicii monetare în condiţiile în care situaţia economică se îmbunătăţeşte peste aşteptări.

Cu puţin timp înainte de finalizarea şedinţei de politică monetară a BCE, Eurostat a publicat datele revizuite referitoare la creşterea economică din zona euro, iar acestea au depăşit aşteptările. Produsul Intern Brut din T1 2017 a crescut cu o rată anuală de 1,9%, faţă de 1,7% conform estimării iniţiale, pe fondul unei creşteri trimestriale de 0,6%.

Performanţa economică peste aşteptări a fost, însă, serios umbrită de "salvarea" în ultimul moment a unei importante bănci spaniole, Banco Popular Espanol, care a fost vândută pentru un euro celei mai mari instituţii financiare din Spania, Banco Santander.

La conferinţa de presă, oficialii BCE au evitat acest subiect delicat. Mario Draghi nu a dorit să comenteze, iar vicepreşedintele Vítor Constâncio a declarat doar că problemele de lichiditate au determinat acţiunea în cazul băncii spaniole.

Angel Ron, preşedintele Banco Popular Espanol, şi-a încheiat scrisoarea în raportul anual din 2016 cu un citat din Charles Darwin: "Nu supravieţuieşte cel mai puternic membru al unei specii, nici cel mai inteligent, ci acela care răspunde cel mai bine schimbării".

După cum au arătat evenimentele din ultimele zile, BPE nu a îndeplinit niciuna dintre aceste condiţii, iar problemele care au condus la dispariţia băncii se regăsesc pe scară largă în sistemul bancar european.

Şi pentru că nu prea se mai poate face prezumţia de inteligenţă şi putere (n.a. înţeleasă altfel decât existenţa unor contacte politice influente), a mai rămas doar lupta prin toate mijloacele pentru prevenirea schimbării. În această luptă, BCE este vârf de lance, mai ales în ceea ce priveşte blocarea prin orice mijloace a recunoaşterii falimentului unor ţări importante din zona euro.

Din păcate, niciun jurnalist prezent nu a întrebat cum a fost posibilă prăbuşirea Banco Popular, în condiţiile în care economia Spaniei a fost pentru câţiva ani, înainte să fie depăşită de România, campioana creşterii economice din UE.

O întrebare mai mult decât pertinentă a venit din partea unui cititor Financial Times. "Dacă banca a fost solvabilă şi i-a lipsit doar lichiditatea, de ce a fost vândută pentru un euro?", a scris acesta pe marginea unui articol referitor la preluarea Banco Popular de către Santander.

Concluzia sa este că "noul regim de reglementare din UE este un dezastru", care va fi confirmat, probabil, şi de modul în care se va soluţiona problema băncilor din Italia.

Acest dezastru a fost facilitat de politica monetară a BCE din ultimii ani, care a permis băncilor să întârzie nepermis recunoaşterea pierderilor din creditare şi să amâne pe termen nedefinit curăţarea adevărată a bilanţurilor.

Din punctul de vedere al BCE, dezastrul nu există. Dimpotrivă, Mario Draghi a precizat că programul de relaxare cantitativă a susţinut redresarea economică din zona euro.

În dulcea "limbă de lemn" a bancherilor centrali, preşedintele BCE le-a mai spus jurnaliştilor de la conferinţa de presă că "redresarea economică are loc în condiţiile unei creări puternice a noilor locuri de muncă", deşi a recunoscut apoi "calitatea redusă şi caracterul temporar al unui număr mare al locurilor de muncă". Atunci cum va creşte productivitatea şi competitivitatea economiilor europene?

Oricum locurile de muncă nu reprezintă un obiectiv al BCE, ci doar inflaţia. Despre acest subiect, Draghi a declarat că "suntem tot mai încrezători cu privire la convergenţa durabilă a inflaţiei către ţinta noastră".

Întrebat despre condiţiile şi orizontul de timp pentru renunţarea la politica monetară ultrarelaxată, Mario Draghi a precizat că "BCE trebuie să fie încrezătoare că inflaţia va rămâne acolo după finalizarea programului de relaxare cantitativă".

Ultimele prognoze prezentate de reprezentanţii Băncii Centrale Europene la conferinţa de presă arată o revizuire pozitivă a creşterii economice până în 2019 şi o temperare a presiunilor inflaţioniste.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, Mario Draghi a mai declarat că "nimic nu s-a întâmplat referitor la inflaţie, cu excepţia energiei şi alimentelor". O astfel de afirmaţie trebuie să fie foarte liniştitoare, în special pentru cei care "beneficiază" de noile locuri de muncă temporare sau de calitate redusă, ale căror salarii sunt pe măsură şi le acoperă doar supravieţuirea.

Şi acesta este rezultatul politicii monetare a BCE din ultimii ani, care a condus la explozia bilanţului său peste pragul de 4 trilioane de euro (vezi graficul 1), în condiţiile în care portofoliul de titluri financiare deţinut "în scopuri de politică monetară" a depăşit 2 trilioane. (vezi grafic pagina 1)

În ultimul raport asupra stabilităţii financiare din zona euro se arată că "sustenabilitatea datoriilor guvernamentale poate fi pusă la încercare de incertitudinea politică şi reevaluarea riscului de ţară". BCE mai arată că "un şoc al dobânzii va pune datoria publică a ţărilor cu un grad ridicat de îndatorare pe o traiectorie nesustenabilă". Acesta este adevăratul motiv pentru care BCE speră să menţină dobânzile la minime istorice pe termen nedefinit.

Mai este, apoi, şi problema lichidităţii excedentare din sistemul bancar al zonei euro. Aceasta se apropie de 1,7 trilioane de euro, în condiţiile în care sumele plasate de bănci în facilitatea de depozit, în ciuda dobânzii negative, au crescut puternic în ultimii doi ani şi au depăşit 600 de miliarde de euro (vezi graficul 2).

Dar nu trebuia ca lichiditatea să meargă către economia reală prin intermediul creditelor? Cum se explică faptul că depozitele băncilor comerciale la BCE se apropie de nivelul înregistrat în perioada crizei datoriilor suverane, când dobânda oferită era pozitivă? Sunt, oare, băncile mai "speriate" decât atunci?

La întrebarea unui jurnalist despre un posibil deficit pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale, care poate genera situaţia în care nu mai există vânzători de titluri în schimbul banilor proaspăt tipăriţi, Mario Draghi a negat existenţa problemelor şi a declarat că "programul funcţionează normal".

Ultimele date de la BCE, din 2 iunie 2017, arată că valoarea obligaţiunilor guvernamentale cumpărate de BCE în cadrul programului PSPP (Public Sector Purchase Programme) a ajuns la 1,35 trilioane de euro, iar valoare obligaţiunilor corporate achiziţionate în cadrul CSPP (Corporate Sector Purchase Programme) este de 90,7 miliarde.

Acest deficit de obligaţiuni guvernamentale, în special de obligaţiuni ale Germaniei, poate constitui un motiv serios pentru stoparea programului de relaxare cantitativă.

Kim Liu, analist de credit la ABN Amro, a declarat că achiziţionarea unor obligaţiuni ale Germaniei cu maturitatea tot mai mică a obligat BCE să cumpere în exces obligaţiunile Franţei şi Italiei, iar acesta poate fi elementul care va obliga BCE să oprească tiparniţa.

În ceea ce priveşte obligaţiunile companiilor din portofoliul BCE, Financial Times a scris recent că 44 de membri ai Parlamentului European i-au trimis o scrisoare preşedintelui Draghi în care solicită mai multe informaţii. "Nu văd cum BCE poate menţine status-quo-ul fără să-şi submineze propria credibilitate şi fără să creeze suspiciuni referitoare la capitalismul de cumetrie susţinut prin intermediul politicii monetare", a declarat Ramon Tremosa, unul dintre semnatarii scrisorii.

Dar BCE nu poate să oprească tiparniţa, ba chiar se simte bine în capcana ei, mai ales că nu există niciun fel de responsabilitate a conducătorilor, iar aceştia nu sunt obligaţi să suporte consecinţele propriilor decizii.

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb