BERD împrumută Transgaz cu 60 milioane de euro, pentru finanţarea BRUA

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a acordat un împrumut de 278 milioane de lei (60 milioane de euro) companiei Transgaz, pentru construcţia unei conducte noi de gaze naturale între România, Bulgaria, Ungaria şi Austria, potrivit unui comunicat de presă.

Costul total al proiectului este de 479 milioane de euro. Pe lângă finanţarea BERD, Transgaz investeşte149 milioane de euro, Uniunea Europeană oferă un grant de 179 milioane de euro şi Banca Europeană de Investiţii contribuie cu un împrumut de 50 de milioane de euro, potrivit comunicatului. Diferenţa va fi acoperită de alţi creditori.

Prima fază a proiectului include construirea unei conducte de 478 km între nodul tehnologic Podişor, de lângă Bucureşti, şi cel din Recaş, la 30 km distanţă de Timişoara, în vestul ţării, precum şi auxiliare, sisteme de supraveghere hardware şi software de ultimă generaţie, şi trei staţii de compresoare de gaz, care urmează să fie plasate de-a lungul traseului.

Ion Sterian, Directorul General al Transgaz, a declarat: "Fiind unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură susţinut de Comisia Europeană, BRUA va îmbunătăţi conexiunea dintre Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Transgaz apreciază efortul făcut de BERD de a crea oportunităţi semnificative pentru operatorii de transport de gaze naturale de-a lungul rutei BRUA, care va ajuta la reducerea decalajului dintre coridoarele de gaz est-vest şi nord-sud".

Cu o lungime totală de 1,318 km, aşa-numitul coridor BRUA va oferi o interconectare mai bună între ţările aflate de-a lungul traseului său, conform comunicatului BERD, care adaugă: "Acesta va stimula piaţa energetică prin crearea de legături noi cu proiectele majore de infrastructură de gaze, cum ar fi Southern Gas Corridor, prin TAP şi TANAP, alte centre de gaz din Europa Centrală şi viitoare situri de producţie offshore din Marea Neagră.

Proiectul va asigura, de asemenea, o mai mare integrare a pieţelor europene de gaze şi va spori securitatea aprovizionării".

Operatorul sistemului de gaze din Ungaria, FGSZ, a anunţat, anul trecut, că BRUA nu se va mai continua până în Austria.

Totodată, pe data de 5 februarie, agenţia ungară de presă MTI a transmis faptul că mai multe companii din Ungaria au rezervat întreaga capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi pe an a conductei de gaze care leagă România şi Ungaria, citându-l pe ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto.

Potrivit acestuia, începând din anul 2022, mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei.

"Aceasta este prima oportunitate din ultimele decenii pe care o are Ungaria de a cumpăra mari cantităţi de gaze naturale dintr-o altă sursă decât Rusia", a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că acest acord de cooperare reprezintă un progres istoric pentru asigurarea securităţii energetice a Ungariei.

Potrivit oficialului ungar, partea română a convenit să construiască staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020, urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022.

Afirmaţia a fost întărită de premierul ungar Viktor Orban, dar infirmată de ministrul nostru de externe, Teodor Meleşcanu.

În aceste condiţii, Partidul Mişcarea Populară a propus înfiinţarea unei comisii de anchetă asupra activităţii Transgaz. "Faptul că Transgaz a acceptat fără să comenteze decizia transportatorului maghiar de gaze FGSZ de a opri conducta BRUA în Ungaria, în loc de Austria, aşa cum prevede proiectul, este cel puţin de neînţeles", arată parlamentarii PMP, în solicitarea de constituire a unei comisii de anchetă, adăugând: "Această decizie a fost urmată mai apoi de alta controversată, şi anume de rezervarea clandestină a capacităţilor de transport pe relaţia România -Ungaria. După ultima vizită în România, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunţat, la unison, cu premierul Viktor Orban, că cele două ţări ar fi convenit ca «până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar din 2022, să devină posibil transportul către Ungaria a unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cubi, a acestui traseu. În acest scop, s-a comunicat oficial public că s-a semnat un memorandum care prevede, printre altele, ca tot gazul românesc din Marea Neagră să fie livrat Ungariei".

OMV Petrom a anunţat, săptămâna trecută că se află în discuţii privind exportul, în ţările vecine, al gazelor ce vor fi extrase din Marea Neagră, confirmând că a pierdut licitaţia pentru rezervarea de capacitate pe conducta spre Ungaria.