BESTJOBS:  7 din 10 angajaţi români pun bani din salariu deoparte pentru a-şi asigura o plasă de siguranţă

Ultimii ani au fost marcaţi de crize şi incertitudini, iar angajaţii au învăţat să se adapteze la schimbare şi au devenit mai calculaţi financiar, conform unui comunicat remis redacţiei. Determinaţi de fluctuaţiile economice şi de creşterea inflaţiei, 69% dintre angajaţi spun că pun bani deoparte, după cum arată cel mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, în încercarea de a se proteja de un viitor economic incert. Jumătate dintre ei reuşesc să îşi menţină regulat obiceiul de a economisi, în timp ce restul redirecţionează doar uneori bani către economii.

Potrivit sursei citate, aproximativ 37% dintre angajaţii care economisesc vor să îşi asigure o plasă de siguranţă pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediaţi, potrivit sondajului BestJobs, în timp ce aproape 20% economisesc pentru că nu vor să se bazeze doar pe pensia de la stat, iar 19% plănuiesc să îşi cumpere o locuinţă. De asemenea, 13% urmăresc să strângă o sumă de bani pe care să o investească ulterior în imobiliare sau afaceri, în timp ce 11% o fac pentru că vor să iasă la pensie mai devreme.

Dintre aceştia, 45% strâng cel mult 10% din venitul lunar, în timp ce 35% între 11-20%, iar 16% pun deoparte 21-50% din venitul încasat lunar într-un fond de economii. Aproximativ 37% din angajaţii români spun că au avut dintotdeauna obiceiul de a economisi, în timp ce aproape 32% au început să pună deoparte la mai bine de 5 ani de când au luat primul salariu, iar peste 14% după 1-2 ani de la primul salariu.

Totodată, salariul este principala sursă de venit pentru 75% dintre respondenţi. Ceilalţi au o sursă de venit suplimentară pe care se bazează, printre care se numără veniturile din proiectele extra, afaceri, joburi part-time, investiţii şi ajutor social.

"După restricţiile din pandemie, când consumul a fost redus, iar oamenii au reuşit să economisească sume mai mari, anul acesta a venit cu creşteri mari de preţuri la bunurile de bază. Acest lucru care a pus presiuni semnificative pe bugetele oamenilor şi a influenţat intenţia de economisire. Chiar şi aşa, remarcăm că aproape 70% dintre angajaţi reuşesc să pună bani deoparte pentru a-şi asigura viitorul financiar. Probabil cea mai valoroasă lecţie a ultimilor ani este aceea de a fi pregătit pentru orice şi cel mai bună cale în această direcţie este securizarea finanţelor, în măsura în care este posibil", a declarat Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

În acest sens, dintre angajaţii care au răspuns la sondajul BestJobs, 15% au spus că investesc regulat, în timp ce 20% doar uneori, iar principalele destinaţii ale investiţiilor sunt bunurile cu randament (34%), depozitele bancare (peste 31%), pensiile private (20%) şi imobiliarele (17%). Aproximativ 15% investesc în asigurări de viaţă, 12% investesc la bursă, iar peste 11% în criptomonede, subliniază sursa citată.

Cu toate acestea, inflaţia nu a afectat doar preţurile bunurilor şi serviciilor, ci şi capacitatea angajaţilor români de a pune bani deoparte. Mai mult de jumătate (57%) au economisit mai puţin anul acesta din cauza scumpirilor şi inflaţiei, potrivit sondajului BestJobs.

Deşi rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, ritmul lunar de creştere a preţurilor rămâne constant, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), iar acest lucru măreşte în continuare decalajul dintre veniturile angajaţilor şi costurile ridicate de trai.

Având în vedere procentul economisit din venitul lunar, peste 60% estimează că se vor putea retrage din activitate după 60 de ani şi doar 12% sunt mai optimişti, considerând că se vor putea retrage la 40-49 de ani. În ceea ce priveşte valoarea economiilor, 32% sunt de părere că o sumă situată în intervalul 10.000-50.000 de euro este suficientă pentru retragerea mai devreme din activitate. 25% consideră că o sumă de peste 500.000 de euro este suficientă, în timp ce peste 17% menţionează intervalul cuprins între 100.000 şi 200.000 de euro, se mai arată în comunicat.