Biden preia conducerea unei Americi în criză

Democratul Joseph R. Biden îşi va începe de astăzi mandatul la Casa Albă, în timp ce peste 3.000 de americani mor zilnic din cauza pandemiei de Covid-19, aproape un milion se înscriu săptămânal pentru ajutoare de şomaj, iar zeci de milioane se îndoiesc de legitimitatea sa, scrie AFP. Crizele din Statele Unite care necesită rezolvare parcă nu au fost niciodată atât de numeroase şi simultane, subliniază politologii americani.

Pandemia şi criza economică sunt legate, desigur, dar alte crize - disensiunile politice şi rasiale aflate la un nivel nemaiîntâlnit în SUA - au propria logică şi sunt destul de împământănite, mai ales după cei patru ani de mandat ai lui Donald Trump. Administraţia Biden va fi nevoită să le înfrunte pe toate imediat în timp ce Senatul va fi ocupat în parte să-l judece pe Donald Trump cu privire la acuzaţiile de "incitare la insurecţie".

• Pandemia de Covid-19

Situaţia sanitară nu a mai fost niciodată atât de gravă de la gripa spaniolă din 1918. Statele Unite este cea mai afectată ţară din lume de pandemia de Covid-19, cu 24 de milioane de infectări şi aproape 400.000 de morţi. Apariţia noii tulpini britanice de Covid alimentează temerile din SUA cu privire la posibilitatea ca criza sanitară să se agraveze.

O imensă campanie de vaccinare a început la jumătatea lui decembrie, însă ea a avansat mult mai lent decât se prevedea, iar numai zece milioane de oameni au fost vaccinaţi cu prima doză de vaccin, doar jumătate din cele 20 de milioane de vaccinări promise la sfârşitul lui decembrie de către administraţia Trump.

Biden a venit cu un plan mai extins de vaccinare pentru a atinge 100 de milioane de vaccinări în cea de-a 100-a zi a preşedinţiei sale.

"Sunt convins că putem reuşi", a declarat recent Biden, afirmând că "sănătatea naţiunii este în joc".

• Recesiune şi şomaj

Măsurile de izolare adoptate în vederea combaterii răspândirii virusului SARS-COV2 lovit puternic în economia americană, prima a lumii, care, potrivit prognozei Rezervei Federale (Fed), s-a contractat cel mai probabil cu 2,4% în 2020.

Numeroase companii au fost nevoite să-şi închidă porţile şi să-şi concedieze personalul. Alţi salariaţi au demisionat pentru a se ocupa de copiii lor, privaţi de şcoală. În total, 18 milioane de americani trăiesc în prezent din ajutor de şomaj, iar economia a recreat doar jumătate din locurile de muncă pierdute în pandemie.

"Suferinţa umană se etalează la lumina zilei şi nu avem timp de pierdut", a comentat recent Biden într-o conferinţă în care a făcut public planul său de stimulente fiscale în valoare de 1.900 de miliarde de dolari. Planul include finanţări pentru campania de vaccinare, câte 1.400 de dolari pentru fiecare american pe lângă cei 600 aprobaţi de Congres în decembrie, ajutoare pentru bugetele statale şi sprijin pentru şomeri. Pachetul fiscal propus de Biden ar urma să fie votat de Congres cel mai probabil în luna martie.

În calitate de vicepreşedinte al lui Barack Obama, Biden a supervizat un alt plan de relansare după criza financiară din 2008. Planul fiscal de atunci al administraţiei Obama a rămas atunci în memoria democraţilor ca fiind insuficient pentru a ajuta economia să recupereze terenul pierdut în Marea Recesiune, de aici şi dimensiunea masivă a planului de relansare propus de Biden. Congresul american a mai aprobat în decembrie un pachet fiscal de 900 de miliarde de dolari, pe lângă alte 2,2 trilioane de dolari aprobate în aprilie, vârful crizei economice Covid-19.

De această dată, provocarea pentru Biden este cu totul alta: "El trebuie să gestioneze criza economică în timp ce încearcă să vaccineze 300 de milioane de oameni şi conducând o naţiune grav împărţită", subliniază Shirley Anne Warshaw, profesoară de ştiinţe politice la Gettysburg College.

• Deriva trumpiştilor

După patru ani ai unei preşedinţii care i-a făcut pe americani să se urască unii pe alţii, "cruciada" post-electorală a lui Donald Trump a adâncit prăpastia şi mai mult, mai scrie AFP. Sub pretextul "fraudelor electorale", preşedintele republican a refuzat să-şi recunoască înfrângerea în alegerile din noiembrie. El a eşuat să convingă tribunalele (câştigând doar unul din cele peste 60 de procese intentate), însă a semănat îndoiala în spiritul a milioane de susţinători, dintre care cei mai aprigi au luat cu asalt Capitoliul, parlamentul american, în data de 6 ianuarie.

"Statele Unite nu au mai cunoscut o asemenea criză de legitimitate politică de la învestirea lui Abraham Lincoln" în 1861, care a dat lovitura începerii Războiului de Secesiune, subliniază David Farber, un profesor de istorie la Universitatea din Kansas.

Acuzat de faptul că a încurajat aceste violenţe, Donald Trump urmează să fie judecat de către Senat după ce a devenit săptămâna trecută primul preşedinte condamnat de două ori de către Camera Reprezentanţilor.

"Acest lucru va mânca pur şi simplu din timpul de care Joe Biden are nevoie în vederea realizării proiectelor sale", precizează Farber.

Unii republicani s-au distanţat, până la urmă, de curând fostul preşedinte, însă "el va rămâne o forţă care bruiază poate pe toată durata preşedinţiei lui Biden, care nu va putea face mare lucru împotrivă", avertizează istoricul.

Biden, care a promis "să reconcilieze şi să reunifice America", riscă de asemenea să se ciocnească de existenţa a "două ecosisteme mediatice diferite care le oferă oamenilor două viziuni diferite asupra lumii", avertizează politologul Mary Stuckey, politolog la Universitatea din Pennsylvania.

• Tensiuni rasiale

Marile manifestaţii din vară, care au avut loc în urma uciderii lui George Floyd de către un poliţist s-au stins, însă Joe Biden a fost ales cu susţinerea masivă a populaţiei de culoare, iar acum este necesar să-i satisfacă cel puţin parţial aşteptările.

"Inegalităţile rasiale sunt prezente peste tot, în economie, în accesul la o locuinţă, la vot, în violenţele poliţiei... Sunt purulente de ani şi ani de zile", consideră şi Shirley Anne Warshaw, care preconizează "o puternică mobilizare a noii administraţii" pe acest front.

Joe Biden are deja cea mai diversă echipă care a existat vreodată. "El le arată susţinătorilor săi că Statele Unite vor încerca să întoarcă pagina în domeniul justiţiei rasiale", apreciază David Farber.

În faţa tuturor acestor "priorităţi", "trebuie să faci mai multe lucruri deodată", a recunoscut vineri, la NPR, viitoarea vicepreşedintă Kamala Harris.

La rândul său, Joe Biden consideră că voinţa sa de a trece dincolo de liniile de demarcaţie politică este unica soluţie pentru a tranşa crizele care afectează America.

"Unitatea nu este o himeră, este un demers practic pentru a face ceea ce avem de făcut împreună pentru ţară", sublinia el recent.

Mary Stuckey avertizează însă împotriva tendinţei de a-l considera pe Joe Biden drept o figură providenţială.

"Această ţară este obsedată de preşedinţii săi, ei sunt văzuţi ca nişte salvatori", însă nu trebuie să se uite că "ei nu controlează totul, nici pe departe", concluzionează ea.