BILANŢUL SUBVENŢIILOR ÎN AGRICULTURĂ: Agricultorii folosesc banii europeni pe post de capital de supravieţuire

Subvenţiile europene au crescut numeric, dar puterea de cumpărare a valorii lor a scăzut în ultimii ani, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Domnia sa consideră că fermierii autohtoni nu îşi pot asigura nici măcar achiziţia input-urilor (seminţe, îngrăşăminte, pesticide) cu aceşti bani, care sunt în continuare prea puţini, comparativ cu media europeană. "Subvenţiile medii acordate la hectar la nivelul Uniunii Europene sunt de peste 300 de euro", a estimat preşedintele LAPAR.

În exerciţiul fiscal 2007-2013, plăţile unice pe suprafaţă în sectorul agricol efectuate Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au avut o evoluţie crescătoare, de la 50,55 euro/hectar în 2007 la 139,17 euro/hectar în 2013, potrivit datelor APIA transmise ziarului Bursa. Totuşi, la aceste sume s-a aplicat un coeficient de reducere liniară, care a permis plata întregii suprafeţe determinate pentru SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă), dar care a redus suma efectivă primită de fermieri. În acelaşi timp, plata naţională directă complementară în sectorul vegetal a scăzut de la 47 de euro/hectar în 2007, la doar 21 de euro/ha în 2013.

"Fluctuaţiile plăţilor complementare naţionale, în funcţie de bugetul naţional, reduc predictibilitatea şi stabilitatea financiară a fermierilor, avantajaţi fiind cei care compensează prin capitaluri proprii sau credite bancare", ne-a spus Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe Agrostar.

Cei care au beneficiat de creşteri semnificative ale ajutoarelor de stat au fost fermierii care au investit în culturi de hamei, sfeclă de zahăr, in şi cânepă.

Cultivatorii de tutun au rămas în fruntea clasamentului ca valoare nominală a ajutorului naţional, însă aceştia au avut parte de cele mai mari reduceri ale plăţilor complementare.

Dacă în 2007 statul acorda pentru culturile de in şi cânepă 41,71 euro/ha, anul acesta valoarea ajutorului de stat s-a ridicat la 90,37 euro/ha. Totodată, plata complementară pe hectar pentru cei care cultivă hamei a urcat de la 120 de euro în 2007 la 335 de euro în 2013. Agricultorii care s-au axat pe sfecla de zahăr vor primi anul acesta 331,78 euro/ha, comparativ cu 145,08 euro/ha în 2007.

Cultivatorii de tutun conduc topul subvenţiilor detaşat, dar, din 2010, valoarea acestora nu mai este suficientă, potrivit producătorilor. Dacă aceştia primeau, în 2007 şi 2008, 2.000 euro/tonă, anul acesta statul a hotărât să acorde doar 1.300 de euro/tonă. Suma este însă mai mare comparativ cu cele acordate în 2011 (1.116,58 euro/tonă) şi 2012 (1.200 euro/tonă).

Ţara noastră se află pe ultimul loc în UE, respectiv al zecelea, în ceea ce priveşte producţia de tutun brut, potrivit lui Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). În prezent, avem o suprafaţă cultivată cu tutun de 1.100 de hectare, faţă de 35.000 de hectare cultivate cu tutun înainte de 1989. Producţia noastră de tutun se ridică la circa 1.600 de tone.

În perioada 2007-2013, contribuţia totală din bugetul naţional la plăţile efectuate de APIA a fost de 19,9 miliarde de lei, din care 18,4 miliarde de lei au reprezentat plăţile naţionale directe complementare şi ajutoare de stat, restul de bani fiind utilizaţi pentru cofinanţări FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) şi FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

Procentul de absorbţie pentru cererile de plată pe suprafaţă finanţate din FEGA, respectiv-SAPS, Schema de plată separată la zahăr, Schema de plată pentru culturi energetice, Schema de plăţi tranzitorii pentru tomate destinate procesării şi Schema de ajutor specific, în perioada 2007-2013 - este estimat la 87,09%, datele pe anul în curs nefiind însă actualizate.

Preşedintele Agrostar este de părere că, în prezent, subvenţiile acordate sectorului agricol reprezintă pentru majoritatea fermierilor un capital de supravieţuire şi nu o sursă de profit. "Aceşti bani sunt suficienţi doar în cazul celor care sunt asociaţi, care exploatează o suprafaţă mare de teren agricol sau deţin multe animale. Nu putem compara valoarea plăţii pe suprafaţă încasată de cel care deţine 5.000 de hectare cu cel care deţine două hectare", a conchis Ştefan Nicolae.

• Renovarea şi dezvoltarea satelor, cea mai mare alocare din PNDR 2007-2013

Ţara noastră a avut la dispoziţie aproximativ 9,3 miliarde de euro pentru derularea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, această valoare incluzând finanţarea Uniunii Europene (UE) şi contribuţia de la bugetul de stat. Din această sumă, 6,1 miliarde de euro au fost alocaţi proiectelor de investiţii, iar 3,18 miliarde de euro pentru plăţi directe, potrivit datelor transmise de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) ziarului Bursa. Din acest total, APDRP a plătit, până pe 3 decembrie 2013, aproximativ 5,7 miliarde de euro din fondurile alocate de UE pentru PNDR 2007 - 2013. Astfel, procentul de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este de peste 63%. De la demararea PNDR în anul 2008, APDRP a gestionat 144.235 de cereri de finanţare, în valoare de peste 18 miliarde de euro. Până la această dată însă, au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă doar 90.282 de proiecte, prin care s-au solicitat 6,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 105,16% a fondurilor publice (finanţare UE şi cofinanţare Guvernul României) disponibile pentru proiectele de investiţii finanţate prin PNDR. La sumele sus menţionate se mai adaugă şi cele aferente Schemei de Garantare pentru creditul agricol, în valoare de 97,11 milioane de euro, precum şi cele pentru Schema de Garantare pentru IMM, în valoare de 18,19 milioane de euro.

În ceea ce priveşte măsurile de investiţii pentru care APDRP a efectuat plăţi în exerciţiul financiar 2007 - 2013, cei mai mulţi bani au mers spre măsura 322-"Renovarea şi dezvoltarea satelor", respectiv 1,61 miliarde de euro. Totodată, cea mai mică alocare a revenit măsurii 122 - "Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii", respectiv 2,27 milioane de euro.