Uniunea Europeană va avea o abordare unitară, coordonată şi selectivă în relaţia cu Rusia, este una din concluziile evidenţiate joi de preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Biro Rozalia, în urma recentei reuniuni a Consiliului European, transmite Agerpres.
"Concluzia în acest subiect legat de relaţia UE cu Rusia este că Uniunea Europeană va avea o poziţie unitară şi coordonată, o singură voce, asigurând o cooperare selectivă cu Rusia în domeniile de interes comun cu Uniunea Europeană. Dar restrângerea spaţiului societăţii civile, nerespectarea libertăţilor fundamentale, acţiunile care creează tensiune din partea Rusiei înspre UE şi NATO, respectiv doborârea aeronavei MH17, toate sunt nişte capitole care trebuie modificate, îmbunătăţite, pentru a avea un dialog direct, deschis şi de colaborare totală cu Rusia. Deci, practic, lasă de dorit toate acestea, motiv pentru care este o poziţie de stand-by momentan faţă de Rusia", a declarat, joi, în conferinţă de presă, deputatul UDMR Biro Rozalia.
Gestionarea relaţiilor cu Federaţia Rusă trebuie să se bazeze pe câteva principii agreate de Uniune. În primul rând, a precizat Biro, Rusia trebuie să dea dovadă de implicare şi de un angajament politic mai constructiv şi să pună capăt acţiunilor împotriva Uniunii Europene, precum şi împotriva ţărilor terţe, notează sursa citată.
În al doilea rând, şefii de stat din UE au lansat invitaţia către Rusia ca aceasta să îşi asume întreaga responsabilitate pentru asigurarea punerii în aplicare deplină a Acordurilor de la Minsk, "condiţie esenţială pentru o schimbare substanţială a poziţiei UE faţă de Rusia".
Nu în ultimul rând, se va pune o atenţie deosebită pe respectarea drepturilor fundamentale în Rusia, a afirmat deputata.
În concluziile Summit-ului UE, a mai menţionat Biro, apare şi necesitatea de a intensifica legăturile politice, economice, interpersonale şi de cooperare ale UE cu ţările din parteneriatul estic - Ucraina, Republica Moldova, Georgia - pentru a le spori rezilienţa şi pentru a le asigura o perspectivă europeană accesibilă.
"A fost unul dintre cele mai complexe Summit-uri ale Uniunii Europene, din punct de vedere al diversităţii problemelor şi al tensiunilor existente. Din punctul nostru de vedere, al României, a fost esenţial şi foarte importantă iniţiativa României de a crea Centrul euro-atlantic pentru rezilienţă şi invitaţia lansată de preşedintele Iohannis către celelalte state să contribuie la activitatea acestui centru prin trimiterea de experţi," a spus preşedintele Comisiei de politică externă.
Deputata Biro a subliniat că prin acest centru se urmăreşte crearea unei platforme pentru un dialog şi un schimb de experienţă directe în ce priveşte consecinţele pandemiei şi dezvoltarea planurilor de acţiune ce trebuie implementate pentru redresarea întregii vieţi sociale. Cele mai importante domenii în care liderii europeni au apreciat că se impun măsuri urgente sunt redresarea economică postpandemică şi gestionarea crizei sanitare la nivelul UE.
În opinia deputatei, în gestionarea crizei şi redresarea economiei, structurile europene ar trebui să dea dovadă de flexibilitate şi să prevadă măsuri rapide şi proceduri concrete pentru evaluarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru ca procesele să nu fie enorm de lungi şi laborioase. Şi, în plus, măsuri adecvate, relativ diferenţiate, în funcţie de fiecare ţară.