Boc: Guvernul nu mai vorbeşte de lucruri abstracte, vine cu trei proiecte majore

F.A.
Ziarul BURSA #Politică / 16 septembrie 2009

Premierul Emil Boc

Premierul Emil Boc

Guvernul, prin vocea primului-ministru, şi-a asumat răspunderea, succesiv, pentru trei pachete de legi - privind educaţia, salarizarea unitară în sistemul bugetar şi restructurarea agenţiilor din subordinea Executivului, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Din momentul asumării răspunderii Guvernului în şedinţă comună a Parlamentului, începe să curgă un termen de trei zile în care poate fi depusă o moţiune de cenzură împotriva Executivului, liberalii, care nu participă la cele trei şedinţe, anunţând deja că poziţia PNL este pentru depunerea unui astfel de document.

Premierul Emil Boc a declarat, în deschiderea primei şedinţe a Parlamentului în care îşi asumă răspunderea, că Legea educaţiei naţionale este o aplicare a ceea ce partidele politice parlamentare, dar şi sindicatele au convenit în 2008 pentru reformarea sistemului educaţional. "Acum nu mai putem amâna, acum este timpul faptelor. De aceea Guvernul pe care îl reprezint nu mai vorbeşte de lucruri abstracte, nu vine în faţa Parlamentului să facă declaraţii de intenţii, vine în faţa dumneavoastră cu trei proiecte majore şi pentru care vă cerem astăzi încrederea", a spus premierul. Emil Boc a amintit, la începutul dis­cursului său, că Guvernul PSD-PDL a fost format în baza Parteneriatului pentru România şi că cele două partide componente şi-au asumat cel puţin două obiective fundamentale - depăşirea efectelor crizei economice cu consecinţe cât mai puţin grave pentru populaţie şi adoptarea legilor de reformă. Boc a spus că la baza proiectului de lege a educaţiei stau Pactul pentru educaţie şi Strategia naţională. "Programul de guvernare se subsumează şi include Pactul pentru educaţie, iar Legea educaţiei naţionale cu care venim în faţa dumneavoastră este o aplicare a ceea ce am decis, am convenit, a ceea ce noi, partidele politice parlamentare, dar şi organizaţii sindicale şi ONG-uri am căzut de acord în 2008 pentru reformarea sistemului educaţional", a spus premierul.

Şedinţa asumării răspunderii a început cu o întârziere de trei sferturi de oră şi în absenţa liberalilor

Şedinţa dedicată asumării răspunderii Guvernului asupra Legii educaţiei a început, ieri, la Parlament, cu trei sferturi de oră întârziere, în absenţa senatorilor şi deputaţilor liberali. Liderul PNL, Crin Antones­cu, a anunţat că liberalii se vor retrage de la şedinţa comună, motivând că legile asupra cărora Executivul intenţionează să-şi asume răspunderea nu au trecut prin procedura dezbaterii parlamentare.

Preşedintele PNL, Crin Antones­cu, a declarat că liberalii sunt decişi să depună moţiune. "Nici nu trebuie să muncim foarte mult la text, e deja vocea străzii, e vocea societăţii. Niciodată un Guvern care a intenţionat să angajeze răspunderea (...) nu a avut o ripostă mai solidă din partea unor categorii profesionale, din partea sindicatelor, a unei largi părţi a societăţii. Cele mai multe nemulţumiri sunt direcţionate spre legea salarizării unice, dar există foarte multe lucruri care nu sunt de acceptat în legile educaţiei şi chiar în cele numite ale restructurării", a declarat Antonescu. PNL a mai anunţat că va contesta la Curtea Constituţională cele trei legi pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea.

Geoană: Asumarea este un gest nechibzuit, dictat de Băsescu

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat ieri, la finalul şedinţei grupurilor parlamentare ale social-democraţilor, că asumarea răs­punderii Guvernului asupra celor trei legi este "un gest nechibzuit, dictat de Traian Băsescu". "Parlamentarii PSD+PC consideră că asumarea răspunderii reprezintă un gest nechibzuit, dictat în mod evident de Traian Băsescu. Nu este decizia primului ministru, ci este parte dintr-un joc deliberat al lui Traian Băsescu, care doreşte să provoace PSD pentru a ieşi de la guvernare. Asistăm la derularea planului B al lui Traian Băses­cu, care iniţial a crezut că o cooptare a PSD la guvernare echivalează cu un nou mandat pentru domnia sa. În acest moment, este clar că planul este schimbat şi se încearcă provocarea partidului nostru pentru a putea să determine o schimbare de guvern, inclusiv a actualului prim ministru", a spus Geoană.

Mai mulţi parlamentari PSD au părăsit ieri şedinţa plenului comun în care Guvernul îşi asumă răspunderea, în momentul în care premierul Boc şi-a început discursul. În jur de 20 de parlamentari PSD au ales să nu participe la prima şedinţă de plen comună, printre aceştia aflându-se Lia Olguţa Vasilescu, Georgian Pop, Eugen Nicolicea, Oana Mizil, Cristian Dumitrescu, Aura Vasile. Deputatul PSD Matei Brătianu, fost sindicalist, a spus că va merge în faţa Parlamentului, alături de protestatari. El a mai susţinut că acei colegi de la PSD care rămân în sală dau practic un vot pentru legile pentru care Guvernul cere încrederea Parlamentului.

Protestatarii de la Parlament au cerut păstrarea locurilor de muncă şi respectarea negocierilor

Circa 1.000 de persoane au protes­tat ieri în faţa Palatului Parlamentului, faţă de asumarea răspunderii guvernamentale pe legea unitară a salarizării bugetarilor, susţinând că executivul nu respectă criteriile convenite şi a decis încadrarea la un nivel scăzut în grilă a funcţionarilor publici.

"Vom protesta până la ora asumării sau neasumării de către guvern a răspunderii pe legea de salarizare, deoarece nu se respectă principiile convenite cu partenerii sociali, iar guvernul promovează inechităţi între diferitele categorii de personal şi aduce o scădere considerabilă a veniturilor funcţionarilor publici", a declarat unul dintre protestatari afiliaţi la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP). "Noi am făcut concesii, dar suntem neglijaţi, în timp ce judecătorii sunt băgaţi în seamă. Pe noi nu ne-au anunţat care sunt cele 70 de amendamente aprobate. Preferam să fie două-trei, dar de esenţă, de exemplu creşterile negociate iniţial", a adăugat un alt protestatar.

Salariile bugetarilor pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea

Coeficientul de ierarhizare pentru funcţia de premier în grila unică de salarizare a fost stabilit la 11,70, potrivit proiectului Legii unice de salarizare în sectorul bugetar. Salariul minim pe economie stabilit pentru anul 2010 este 705 lei, conform proiectului de act normativ. Coeficientul pentru preşedintele României este 12,00, iar pentru preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului - 11,70, în timp ce pentru vicepreşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor a fost stabilit la 11,20, potrivit Anexei IX/1 din proiectul de act normativ. De asemenea, coeficientul pentru preşedinţii comisiilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor este 10,80. Pentru funcţia de viceprim-ministru, coeficientul este 11,20, cel pentru ministru de stat 11,00, iar pentru ministru şi ministru delegat 10,80, potrivit Anexei IX/2 din proiectul de lege. Salariul pentru secretarul de stat membru al Guvernului va fi acordat după un coeficient de 10,20, iar pentru subsecretar de stat după un coeficient de 9,60. Salariul minim de încadrare pentru angajaţii cu studii superioare care lucrează în sectorul public este de 1,75 salarii minime, potrivit proiectului legii unice a salarizării personalului din sistemul bugetar. Salariile de bază ale personalului de execuţie din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului sunt diferenţiate după nivelul studiilor. Pentru studii superioare, coeficientul de ierarhizare minim este de 2,00 salarii minime, iar cel maxim de 5,80 salarii minime. Pentru angajaţii cu studii medii, coeficientul minim este de 1,45, iar cel maxim de 2,80. Angajaţii cu funcţii de conducere din administraţia publică centrală de specialitate au salariile cuprinse între 5,25 salarii minime şi 6,45 salarii minime, în funcţie de grade şi vechime, potrivit Anexei nr. I/1 din proiectul de act normativ. Salariile pentru angajaţii din funcţiile de execuţie sunt cuprinse între 1,20 salarii minime şi 3,95 salarii minime.

În cazul serviciilor deconcentrate ale ministerelor şi altor organe centrale de specialitate - prefecturi, consilii judeţene, municipii -,angajaţii în funcţii de conducere au salarii cuprinse între 4,30 salarii minime şi 5,10 salarii minime, potrivit Anexei nr.1/3 din proiectul de act normativ. Cei din funcţii de execuţie au salarii cuprinse între 1,20 salarii minime şi 3,35 salarii minime. În administraţia publică locală - consilii, primării, servicii publice -, salariile pentru funcţiile de conducere au fost stabilite între 4,30 salarii minime şi 5,10 salarii minime, potrivit Anexei nr.1/3.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au un coeficient de ierarhizare de bază de 11,70, potrivit Anexei nr.VI.1 privind coeficienţii de ierarhizare pentru judecători, procurori, magistraţi - asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. Un judecător cu grad de judecătorie, un procuror de parchet de pe lângă judecătorie (peste trei ani vechime), un judecător militar la tribunalul militar sau procuror militar la parchetul de pe lângă tribunalul militar are un coeficient de ierarhizare de bază de 4,50 salarii minime. În învăţământul universitar, un profesor universitar cu vechime de peste 40 de ani va avea un salariu echivalent a 7,60 salarii minime şi unul cu zece ani vechime, un salariu echivalent a 5,85 salarii minime, potrivit Anexei nr. II/1.1. Un asistent universitar cu experienţă de până în doi ani are un salariu de 2,35 salarii minime. În învăţământul preuniversitar, un profesor de gradul unu cu studii superioare de lungă durată, ciclul II Bologna, cu grad didactic definitiv, porneşte de la un salariu de 2,20 salarii minime. Un învăţător sau o educatoare, cu studii de nivel liceal şi grad didactic definitiv, au un salariu echivalent cu 1,40 salarii minime. În unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, un manager de spital cu peste 400 de paturi are un salariu de 6,80 salarii minime. Un medic primar cu vechime are un venit de 5,25 salarii minime, iar un asistent medical cu studii medii, un venit de 2,40 salarii minime.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb