Bogdan Badea: "Realizarea planurilor de mentenanţă şi a investiţiilor sunt prioritare pentru Hidroelectrica"

Reporter: Cum apreciaţi rezultatele financiare ale Hidroelectrica pentru 2017?

Bogdan Badea: Potrivit datelor neauditate, estimăm un profit brut de pes­te 1,6 miliarde de lei. Este un rezultat record, care scrie istorie în ceea ce priveşte activitatea Hidroelectrica, mai ales că producţia în 2017 a fost de 14 TWh, faţă de 14,5 TWh prognozat, iar cifra de afaceri a ajuns la 3,287 miliarde de lei, cu 3% sub cea din 2016. Atribuim această performanţă disponibilităţii hidroagregatelor şi controlului foarte bun pe care l-am avut pe costuri.

Ceea ce ne-am propus pentru Hidroelectrica este să menţinem performanţa pe termen lung şi chiar să o creştem. Ori asta înseamnă că - în paralel cu profitul, care rămâne, de asemenea, un obiectiv foarte important, ne concentrăm foarte mult pe îndeplinirea planurilor de inves­tiţii, dezvoltare şi mentenanţă.

Cred că, în condiţiile consumului naţional de energie electrică din ultima perioadă, a devenit foarte clar pentru toată lumea ce înseamnă să te poţi baza pe ceea ce ai în portofoliu şi care este importanţa unei mentenaţe corecte şi la timp făcute. Hidroelectrica a avut momente în care a susţinut singură peste jumătate din consumul de electricitate al României. Practic, compania noastră a fost pilonul central al siguranţei sistemului energetic naţional. Este vital ca în momentele de vârf să ştii că totul funcţionează şi că poţi tura motoarele la maximum.

Faptul că am putut asigura producţii de peste 4.500 de MW, la un maxim de consum naţional de 9908 MW, demonstrează nu doar forţa pe care o are Hidroelectrica, ci şi faptul că suntem din ce în ce mai bine pregătiţi. În a doua jumătate a anului trecut am reorganizat zona de producţie, iar acest lucru se reflectă în gradul mult mai mare de disponibilitate a agregatelor atunci când este cea mai mare nevoie ca acestea să funcţioneze.

Am făcut şi facem eforturi în sensul unei programări optime a lucrărilor de mentenanţă. Mai precis, această planificare înseamnă că nu mai scoatem din funcţiune agregate în perioade de vârf, când este necesar să producem, ci în perioade cu hidraulicitate scăzută. În primul trimestru al acestui an, spre exemplu, ca medie zilnică, am avut doar 347 MW indisponibilizaţi pentru efectuarea de lucrări de mentenanţă, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când erau indisp­onibilizaţi peste 735 MW.

Tot pentru comparaţie, în primul trimestru al anului 2017, au fost scoase din funcţiune pentru mentenanţă trei grupuri de la Porţile de Fier I şi două grupuri de la Porţile de Fier II, adică exact în momentele în care ar fi fost mai multă nevoie de ele. Anul acesta nu am mai permis o astfel de situaţie, iar centralele de la Porţile de Fier au funcţionat în plin.

Vreau să subliniez o dată în plus că acord o mare importaţă tuturor componentelor de la capitolul investiţii. La momentul la care am preluat mandatul, la jumătatea anului 2017, compania realizase doar 32% din investiţiile bugetate. În al doilea semestru însă, am accelerat serios, iar investiţiile au fost realizate la nivelul a peste 90% din ce era bugetat. Per total, am reuşit să recuperăm o parte din întârzieri, iar valoarea indicatorului a ajuns la 62% la nivelul întregului an. Este un domeniu în care ne propunem din ce în ce mai mult şi pe care îl tratăm cu toată seriozitatea.

Dorim să tragem un semnal de alarmă că pot exista conjuncturi în care România să aibă deficit de capacitate de producţie. Am văzut în ultima perioadă că sunt situaţii în care capacităţile de producţie îşi arată limitele. Vorbim, totuşi, despre nişte maşinării care, fără o întreţinere corespunzătoare pot să se cedeze. De aceea, afirm că realizarea planurilor de mentenanţă şi a investiţiilor sunt prioritare pentru noi şi ar trebui să fie pentru toate companiile din piaţa de energie.

În acest context, vreau, de asemenea, să fac un apel la conlucrare către autorităţi în sensul susţinerii mai ferme a planurilor de investiţii ale companiilor astfel încât România să îşi asigure capacitatea de producţie pentru viitor. De asemenea, poate nu ar fi rău să regândim puţin şi modul în care este realizat programul de pregătire pentru sezonul rece, astfel încât acesta să fie în acord cu realităţile din teren şi cu ceea ce pot să-şi asume producătorii de energie.

Reporter: S-a încheiat deja primul trimestru, cum se prefigurează anul 2018 pentru compania pe care o conduceţi?

Bogdan Badea: Sunt bucuros să vă anunţ că începutul acestui an aduce semne încurajatoare pentru Hidroelectrica. Avem o creştere a cifrei de afaceri de 6,3% faţă de trimestrul I al anului 2017 şi o creştere a profitului brut de peste 20%. Ne aşteptăm ca profitul brut pentru primul trimestru să ajungă la peste 500 milioane lei, la o cifră de afaceri de circa 935 milioane lei.

Reporter: Ce planuri are Hidroelectrica la capitolul investiţii în 2018?

Bogdan Badea: Am relansat de curând licitaţia pentru retehnologizarea AHE Vidraru, un proiect de peste 80 de milioane de euro, şi ne propunem să realizăm acest proiect în ritm accelerat. Dorim ca întreaga amenajare hidroenergetică de la Vidraru să intre într-un nou ciclu de viaţă. Documentaţia pentru achiziţia publică a acestor lucrări a fost regândită în contextul noii legislaţii, iar cerinţele din caietul de sarcini oferă acum mai multă flexibilitate, astfel încât să nu îngrădească posibilitatea potenţialilor furnizori de servicii de a participa la licitaţie. Am lucrat foarte mult pe partea de optimizare, pentru că vrem să dăm posibilitatea ca soluţiile tehnice propuse să fie unele de ultimă generaţie.

În ceea ce piveşte planurile imediat următoare, pot spune că pentru perioada 2018-2020, estimăm că vom pune în funcţiune Centrala Hidroelectrică (CHE) Bretea cu o putere instalată de 12,3 MW, CHE Racoviţă - 29,9 MW putere instalată şi CHE Răstoliţa - putere instalată de 35,2 MW. De asemenea, dorim să deblocăm situaţia legală şi să continuăm lucrările la Amenajarea hidroenergetică de pe Râul Jiu, pe sectorul Livezeni-Bumbeşti, unde avem două centrale în stadiu foarte avansat de realizare, aproximativ 98%, CHE Dumitra cu 24,5 MW putere instalată, CHE Bumbeşti cu 40,5 MW putere instalată.

Reporter: Aţi menţionat proiectul de pe Râul Jiu. Din câte cunoaştem, printr-o decizie de anul trecut a Curţii de Apel, lucrările la această amenajare hidroenergetică au fost oprite ca urmare a anulării autorizaţiilor de construcţie. Care sunt, mai exact, intenţiile Hidroelectrica legate de proiect?

Bogdan Badea: Aş vrea să reamintesc faptul că Hotărârea Curţii de Apel a oprit un proiect de utilitate publică aprobat prin Hotărâre de Guvern şi declarat "de interes naţional". Este o situaţie fără precedent în ţara noastră şi un semnal profund negativ, de descurajare, pentru orice investitor, fie el român sau străin. Dacă o bâlbă legislativă poate anula o investiţie cum este cea de pe Jiu, în valoare de 155 de milioane de euro şi realizată în proporţie de 98%, avem o problemă serioasă, care trebuie rezolvată cu celeritate. Nu ne asumăm poziţia de spectator în această chestiune. Proiectul nostru de pe Jiu poate aduce lumină în aproximativ 100 de mii de case şi nu suntem dispuşi să renunţăm la el. În condiţiile în care constatăm tot mai des că sistemul energetic are nevoie de investiţii în noi capacităţi de producţie, ar fi de neconceput să abdicăm de la obiectivele pe care ni le-am propus. În acest moment, analizăm la nivelul Hidroelectrica toate variantele de acţiune şi facem demersurile legale pe lângă autorităţile competente pentru re-autorizarea lucrărilor. Avem, de asemenea, o serie de propuneri de modificări legislative care să clarifice anumite aspecte şi să instaureze coerenţă în interpretări.

Reporter: Cum gestionaţi relaţia cu organizaţiile de mediu în acest context?

Bogdan Badea: Vreau să nu pierdem din vedere contextul general: acela că România trebuie să atingă până în anul 2030 ţinta de 35% producţie de energie din surse regenerabile, ori proiectele Hidroelectrica sunt verzi şi contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv. Mai mult chiar, îndrăznesc să afirm că acest target ambiţios nu poate fi realizat fără investiţiile noastre.

Suntem, ca şi până acum, deschişi către un dialog constructiv şi conlucrare cu toate ONG-urile de bună credinţă. Am fost şi suntem în continuare profund surprinşi de opoziţia acerbă pe care o fac proiectelor noastre unele organizaţii de mediu, iar atitudinea ostilă şi nejustificată ne ridică semne de întrebare asupra legitimităţii intereselor acestora. Am inclus în proiectele noastre elementele necesare pentru protecţia mediului: construim scări de peşti astfel încât impactul asupra faunei acvatice să fie minimalizat, ne-am asumat refacerea vegetaţiei şi reîmpăduriri în zona amenajărilor hidroenergetice. Lacurile de acumulare se integrează în mediul ambient, asta ca să nu mai vorbim de beneficiile majore aduse comunităţilor locale. Să ne gândim ce înseamnă, din punct de vedere turistic, lacul Vidraru, asta ca să dăm doar un exemplu emblematic pentru România. Nu aş pierde însă din vedere nici componenta economică.

Ne îngrijorează modul în care înţeleg să acţioneze unele ONG-uri. Ca să vă dau doar un exemplu, după decizia Curţii de Apel, au fost făcute grupuri de mobilizare pe Facebook, iar autorităţile locale din Gorj şi Hunedoara au fost inundate cu mii de sesizări la adresa Hidroelectrica prin care era reclamat faptul că nu am fi oprit lucrările pe sectorul Bumbeşti-Livezeni. Ştiţi care a fost concluzia nenumăratelor controale? Niciuna dintre sesizări nu a fost confirmată. Ştiţi însă ce a însemnat din punct de vedere social oprirea lucrărilor de pe Jiu? 400 de oameni angajaţi ai firmelor implicate în operaţiunile de construcţii-montaj au fost trimişi în şomaj în prag de iarnă.